Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF Târgu-Mureș, promoția 2005, doctor în științe medicale și medic primar psihiatru din 2015, domnul doctor Theodor Moica își desfășoară activitatea la Centrul Medical Puls Regina Maria din Târgu-Mureș. Pasionat de psihofarmacologie și de cercetarea inovativă din domeniul Psihiatriei, încearcă să privească întotdeauna și scenariul din spatele cortinei, abordând din alt unghi problemele cu care se prezintă oamenii în cabinet și oferind servicii de evaluare, consiliere și recomandări terapeutice pacienților cu depresie, anxietate, insomnie, tulburări cognitive sau orice altă afecțiune din domeniul sănătății mintale.
- Dle doctor, ați ales o ramură a medicinei plină de cortine, de labirinturi, de capcane... nu e ușor de văzut dincolo de ceea ce oferă aparențele. Plus că, pacienții nu pot pune degetul acolo unde doare, nu vă pot arăta exact ce le provoacă starea de disconfort. Nu poate fi ușor. De aceea, vă mulțumesc anticipat pentru timpul și amabilitatea de care dați dovadă purtând această discuție cu mine.
Fără violarea confidențialității doctor - pacient, credeți că moralul, psihicul, emoționalul oamenilor a scăzut în ultimii ani?
- Cred că traversăm o perioadă destul de dificilă, iar capacitățile noastre adaptative (indiferent că ne referim la partea fizică sau la cea psihică, emoțională) sunt solicitate la maxim în această perioadă. E foarte ușor să alunecăm în direcția imoralității, a mediocrității, să fim mai egoiști, mai superficiali, mai secătuiți de emoții și sentimente. Depinde în primul rând de noi cum facem față provocărilor din viața de zi cu zi, reușind, în același timp, să ne păstrăm mintea și trupul cât mai sănătoase.
- Care sunt factorii principali care ne împing să ne simțim triști, obosiți psihic?
- Ca și în cazul oricărei afecțiuni medicale, putem vorbi de o predispoziție genetică, adică ceea ce moștenim de la părinții noștri, totuși factorii din mediul înconjurător, relațiile cu cei din jur, provocările și cerințele crescânde ale societății de azi au un impact mai important decât factorii genetici în declanșarea și întreținerea stărilor de tristețe, depresie, anxietate și oboseală. Apar, astfel, niveluri scăzute ale unor substanțe implicate în reactivitatea comportamentală și emoțională, precum serotonina, adrenalina sau dopamina. Medicamentele pe care le folosim noi, medicii psihiatrii, au ca scop restabilirea nivelurilor acestor substanțe, acționând, astfel, împotriva anxietății, a depresiei sau a insomniei.
- Când este momentul cel mai bun să apelăm la medic, la ajutor calificat pentru a ieși din aceste stări?
- În orice moment simțim nevoia de o face, dar mai ales atunci când noi sau ce din jur vedem că lucrurile nu mai merg ca înainte, când funcționalitatea noastră e afectată la serviciu, acasă, in mediul social, din cauza noilor trăiri pe care le avem. Cu cât mai repede cerem ajutorul e cu atât mai bine. O să vă dau un exemplu: atunci când avem o rană la un deget de la mână alergăm repede la medic pentru a ne trata, pentru ca rana să nu se infecteze, să nu apară puroi sau un abces sau o gangrenă și să fie nevoie de amputarea degetului sau a întregii mâini. Totuși, atunci când vorbim despre rănile sufletului, precum depresia sau anxietatea, suntem mult mai pasivi, mai reticenți, ne gândim la ce vor spune cei din jur, așteptăm ...
și iar așteptăm, în timp ce rănile noastre se adâncesc tot mai tare. De ce să nu cerem ajutorul de la o persoană calificată? De altfel, etimologia cuvântului Psihiatrie vine din limba greacă, psyche însemnând suflet, iar iatreia - vindecare, deci cu asta ne ocupăm noi, medicii psihiatrii, cu vindecarea sufletului, a psihicului.
- Care este deosebirea dintre psihiatru și psiholog?
- Nu există diferențe majore, ambii abordează sănătatea mintală a oamenilor, cu precizarea că medicul psihiatru este absolvent al unei Facultăți de Medicină și poate prescrie și tratament medicamentos, în timp ce psihologul este absolvent al unei Facultăți de Psihiologie și se ocupă de partea de consiliere, evaluare, psihoterapie, fără a putea prescrie tratament medicamentos. Este recomandat ca cei doi să lucreze în echipă, să aibă o colaborare cât mai bună, deoarece, în majoritatea cazurilor, cea mai bună abordare a pacientului presupune o combinație a terapiei medicamentoase cu psihoterapia.
- Ce este și cum recunoaștem depresia? Este depresia o boală?
- Da, depresia este o boală, la nivel global, una din șase persoane face pe parcursul vieții un episod depresiv de o oarecare intensitate. Studii recente arată faptul că, în contextul actual al pandemiei generate de Covid 19, incidența depresiei, anxietății și a insomniei a crescut alarmant de mult, cu aproximativ 20-25%. Depresia nu e doar o simplă stare de tristețe, e mult mai mult de atât. În manualele pe care le folosim noi există criterii clare de diagnostic în acest sens: pe lângă dispoziția depresivă și incapacitatea persoanei de a se bucura de lucruri care înainte îi făceau plăcere, apar și probleme de concentrare, tulburări de somn sau de apetit, oboseală, idei de învinovățire sau chiar idei și tentative de suicid. Din păcate, o treime din pacienții depresivi nu ajung niciodată să primească un tratament antidepresiv de la un medic specialist psihiatru, fie că nu sunt diagnosticați adecvat, fie că refuză ajutorul de teama de nu fi judecați sau stigmatizați de cei din jur.
- Poate anxietatea netratată, nerezolvată să se agraveze și să duca la depresie?
- Anxietatea, definită ca o teamă generalizată fără un obiect specific și depresia sunt două entități diferite, ele pot să apară și separat, dar, de foarte multe ori, coexistă, conviețuiesc una cu cealaltă. De exemplu, dacă o persoană are anxietate și face crize de panică foarte dese, inclusiv în timpul nopții, ne putem aștepta la un moment dat să dezvolte o insomnie și chiar o depresie reactivă la situația nouă și neplăcută în care se află. Anxietatea, cu variatele ei forme, îi face pe oameni să evite locuri sau situații care ar putea declanșa o criză de panică, pacientul putând ajunge la un moment dat să se autoizoleze în propria locuință.
- Ne puteți da câteva sfaturi pentru prevenirea, recunoașterea și înfruntarea depresiei, fie că se manifestă în noi, sau în anturajul nostru?
-Cred că echilibrul e răspunsul la întrebrea dumneavoastră și prin echilibru aș dori să mă refer la mai multe aspecte care ne privesc pe noi, oamenii, ca entități bio-psiho-sociale. Un stil de viață sănătos presupune, din punctul meu de vedere, o dietă adecvată, un somn odihnitor, exercițiu fizic, relații armonioase cu cei din jur. E bine să ne cunoaștem pe noi înșine, cu vise și idealuri, cu calități și defecte, să știm să spunem “Nu" atunci când este cazul, să reușim să muncim și să ne relaxăm deopotrivă, să avem grijă să ne înconjurăm de oameni care ne iubesc sincer și de prieteni adevărați care ne sprijină și pe care să îi sprijinim necondiționat.
- Dle doctor, vă mulțumesc încă o dată pentru această discuție și vă doresc să nu obosiți și să nu fiți trist niciodată.
ANTONELA DUMITRACHE
