ROMÂNIA ARE O PRODUCȚIE DE GRÂU DE APROAPE 7 ORI MAI MARE DECÂT PE VREMEA CÂND ERA NUMITĂ “GRÂNARUL EUROPEI”, DEȘI ROMÂNII SE ÎMBOLNĂVEAU DE PELAGRĂ

Distribuie pe:

În timpul secetei din anii '38 - '39, țara noastră avea o producție de 700 kg de grâu la hectar, dar autoritățile au decis să exporte tot surplusul de producție, ceea ce a generat o criză a pâinii și implicit răspândirea pelagrei, numită popular “ciuma mălaiului”.

În anul 1938 a avut loc o secetă ce a acoperit toată Europa. În acel an, media țărilor europene la hectarul de grâu a fost în jurul valorilor de 3-400 kg. Printr-un concurs de împrejurări asociat vremii, România a reușit în acel an o productivitate de 700 de kg de grâu la hectar. Din cauza unor decizii neinspirate la nivel guvernamental, România și-a exportat tot surplusul de producție. Efectul s-a simțit imediat, o criză la nivel național generată de lipsa pâinii a avut loc în perioada 1938-1939, iar românii, în special cei de rând, s-au îmbolnăvit de pelagră - “ciuma mălaiului”. “Denumirea de grânarul Europei a fost nimic altceva decât o măgulire a orgoliului național pentru a genera vânzarea bunurilor și a accelera decizia”, a declarat pentru “Adevărul” Cezar Gheorghe, consultant expert al Clubului Fermierilor Români.

De la seceta din 1938, la cea din 2019

Revenind la producția din ultimii ani, consultantul a precizat că în toamna lui 2019, prognoza de producție era estimată la 9.6 milioane tone, de pe o suprafață de 2,07 milioane hectare (producție de 4,64 tone/ha). Seceta pedologică ce s-a instaurat treptat în România a generat pierderi însemnate, producția finală de grâu a fost de doar 6.7 milioane de tone. (producție de 3.236 kg/ha în condiții de secetă).   “Însă pe parcursul sezonului 2020-2021, fermierii ce au ținut stocurile de grâu și nu le-au vândut au beneficiat din plin de efectele așteptării. Conjunctura la nivel european și de bazin al Mării Negre a fost una asemănătoare României, astfel încât recolta agregată din cele două regiuni exprimate mai sus a fost foarte slabă. Astfel agregat cu efectele pandemiei, a fost generat un comportament al cumpărătorilor din țările de destinație de stock piling. Având pe de o parte o lipsă de volume și pe de altă parte o situație impredictibilă pe termen lung generate de efectele pandemiei, cumpărătorii au competiționat. Ca și când nu ar fi fost suficient, Rusia a început să își protejeze siguranța alimentară și a enunțat introducerea unei taxe de export la grâu în două trepte, 25, respectiv 50 euro/tonă”, a explicat Cezar Gheorghe. Potrivit acestuia, fermierii români au prins momentele de potențial maxim de preț, situate pe o plajă de 232-240 euro pentru o tonă de grâu livrată în portul Constanța și astfel au putut maximiza potențialul unei recolte devastate de secetă.

2021, producție estimată la 4,75 tone/ha

Trecând la producția din acest an, Cezar Gheorghe a explicat că toamna trecută s-a arătat generoasă din punct de vedere al precipitațiilor la nivel național, astfel că plantarea și dezvoltarea culturii de grâu a cunoscut un nivel optim. “La sfârșitul lunii decembrie totalizam un nivel de 2.17 mil. hectare de grâu într-o condiție vegetativă foarte bună. Iarna a adus cu ea extrem de multe precipitații, sub formă de ploaie în mod special, efectele La Nina s-au reversat pe teritoriul României. Rezervele de apă din sol s-au refăcut astfel încât încrederea în potențialul recoltei a crescut, estimând o recoltă la grâu de peste 10 milioane de tone, mai precis 10.3 milioane tone (producție 4,75 tone/ha). Prețul grâului pentru recolta nouă a rămas ridicat în perioada februarie - mai 2021, indicațiile noastre ferme au fost de vânzare a maxim 40% din potențialul de recoltare. Am înregistrat vârfuri de prețuri pentru recolta nouă pe o plajă între 212-216 euro pentru tona de grâu livrată în portul Constanța”, a declarat consultantul.

Producția la nivel mondial

Spre sfârșitul lunii mai, prognozele de recoltă la nivel european și de bazin al Mării Negre au început să se concretizeze. Evaluările satelitare au evidențiat belșugul lor și au agregat cu stocurile nevândute din Rusia și Ucraina. Am putut cuantifica un volum de 270 milioane tone EU+UK+RU+UKR. “Aceste evaluări au făcut ca destinațiile tradiționale să schimbe comportamentul tranzacțional pe până atunci, trecerea efectelor pandemiei agregate cu volumele de recolte prognozate au făcut ca cumpărătorii să intre în “hand to mouth”. Acest comportament tranzacțional este caracterizat prin achiziția de volume mai mici, exact atât cât este necesar de consum imediat, dar cadențat mai des, spre a urmări flotabilitatea pieței în sensul prețurilor”, susține expertul.

Factorii care influențează prețurile

Cotațiile grâului românesc au intrat într-o plajă de prețuri situate între 183-185 euro pe tonă, marfă livrată în Portul Constanța. Ceea ce vedem la orizont este o presiune de recoltă pe cultura grâului, volumele mari de marfă generate de EU și bazinul Mării Negre compensează potențialele pierderi din SUA la nivelul grâului de iarnă și primăvară. De asemenea, recolta de grâu din Australia, ce va genera volum de marfă mai mic cu 6 milioane tone față de anul trecut, este compensată din originea europeană și ucraineano-rusă. “Presiunea de recoltă va veni și din costul logistic, costul unui baril de petrol Brent a depășit 75 dolari și astfel vedem o dublare efectivă a costului de transport, cel puțin pe relația Constanța - Egipt. Acum câteva luni aveam un cost de 13 dolari, iar astăzi 27 dolari/tonă transportată. Această presiune de recoltă agregată cu presiunea logistică se va reversa în prețul mărfii și vom vedea încă o degradare a prețului grâului, cel puțin pe o perioadă de 50-60 de zile de acum înainte. Singurul factor ce ar putea inversa trendul ar fi starea grâului american de primăvară, care nu este una tocmai bună în aceste zile. Toate câmpiile de vest sunt afectate de secetă, câmpiile centrale ce include Dakota de Nord și Sud au probleme foarte mari și dezvoltarea secetei este încă în curs în SUA, cu premizele unei luni iulie secetoase și călduroase”, a explicat specialistul. Cu toate acestea, indicațiile de preț, de la începutul lunii iulie, sunt extrem de sănătoase, multe zone din România cuantifică deja peste 8 tone de grâu la hectar, astfel că până și cei ce nu au contractat forward marfa, au un preț ridicat. Spre comparație, în 2018, respectiv 2019, în lunile iunie-iulie, prețul grâului era situat pe o plajă între 160-165 euro/tonă în portul Constanța, cu mici variații.

România are o poziție foarte bună la export

“Dacă ne uităm la productivitatea de astăzi, putem spune că prețul actual este unul corect față de anii trecuți în campania de recoltare. Și cu siguranță, inflația prețurilor materiilor prime brute a contribuit la acest aspect. România are deja o poziție foarte bună în primele exporturi către destinațiile tradiționale Egipt și Iordania”, susține Cezar Gheorghe. Potrivit acestuia, avantajul nostru, ca țară, rezidă din două direcții. Prima este avantajul logisitic care din cauza scumpirii se exprimă într-o diferență mai mare de cost transport ca și comparație între portul Novorossysk și Constanța, în defavoarea federației ruse. A doua direcție este cea legată de taxa flotabilă a Rusiei aplicată exportului de grâu, dar nu numai. Astfel, grâul rusesc devine impredictibil și nesustenabil în comparație cu grâul românesc, ceea ce face ca până în acest moment, România să conducă în topul vânzărilor către cele două destinații. “Ne aflăm, deci, într-un sezon foarte bun, bogat din punct de vedere al recoltelor. Însă trebuie totul apreciat și estimat cu foarte mare atenție, pentru a putea beneficia de context și potențial atunci când acesta se ivește. România, în 2021, este diametral opusă față de 2020”, conchide specialistul.

Lasă un comentariu