S-a stins din viață unul dintre cei mai reprezentativi și mai discreți poeți din Filiala Târgu-Mureș a Uniunii Scriitorilor din România: Ion Dumbravă, care s-a născut la 20 august 1943, în comuna Rușii-Munți, județul Mureș, membru al breslei noastre din anul 1990.
Opera sa literară, în integralitatea sa, vorbește despre pasiunea mistuitoare sub imperiul căreia a fost scrisă vreme de aproape o jumătate de secol.
Ion Dumbravă a debutat în revista Luceafărul, în 1974, cu poezia Interior. A colaborat la publicațiile: Luceafărul, Vatra, România literară, Steaua, Ateneu, Convorbiri literare, Familia, Cronica, Poezia, Târnava, Poesis, Timpul, Dacia literară etc. Apoi a debutat editorial, în urma câștigării în două rânduri a concursului de debut în volum, cu manuscrisul cărții de poezie Argument pentru ziua ce vine, publicat la Editura Albatros, București, 1985.
După debut a continuat să scrie cu aceeași patimă arzătoare publicând, la Editura Ardealul din Târgu-Mureș, precum și la edituri din Iași, Cluj-Napoca, București, Chișinău, următoarele cărți: poezie - Poeme din mileniul trecut, Pur și simplu, Vară și joi, Ziua în care plouă, Bizarerii de aprilie, Viața ca un ban găurit, Între alertă și acalmie, Poeme din mileniul curent, Departele din aproape, Poeme de trecut vara și alte poeme, Bizarerii de aprilie, Numai septembrie, Viața ca un ban găurit, Ceea ce ne rămîne, Călător prin acum, Cînd cel care scrie este cel despre care se scrie, Mereu rămâne ceva de spus; proză scurtă: Dealurile cu Robinsoni, Șapte motive pentru a scrie un roman; publicistică literară: Nord-Est, Prezentul continuu, Exerciții de meditație; literatură pentru copii: Stele și flori, O furtună din nimic, Soarele din calendar.
Este prezent în numeroase antologii și volume colective - Caietul debutanților, Flori lângă izvoare, Incantații, Bizarerii de aprilie, Natură vie cu autoportret, Dezordinea lucrurilor, Poeme pe termen nelimitat, Cantonul alb - A fehér õrház, antologie bilingvă româno-maghiară, Ceasul de flori, Antologia poeților români contemporani, Trei decenii de poezie târgumureșeană, Efigii lirice, Din lirica românească de dragoste, Dirijabilul de hârtie, Cărți de vizită. Autoportrete literare, volum bilingv coordonat de Marko Bela și Eugeniu Nistor, cu traducerea textelor în limba maghiară de Demeny Peter, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2021.
Prezent în dicționare de literatură: Scriitori ieșeni contemporani, Scriitori români mureșeni, Dicționarul scriitorilor români de azi, Scriitori ai Transilvaniei, dicționar critic ilustrat 1949-2014, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017.
Premii și distincții: în perioada începuturilor literare a obținut premii precum: premiul I al Festivalului de poezie Sovata, 1980; premiul II, Festivalul de poezie Lucian Blaga, Sebeș, 1982; marele premiu al Festivalului de poezie Sighetul Marmației, 1983; premiul Uniunii Scriitorilor la Concursul de creație, Slobozia, 1984; premiul Editurii Junimea la Concursul de creație, Botoșani, 1984; premiul “Carte frumoasă cinste cui te-a scris”, la Salonul de carte românească, Iași, 1993, pentru volumele de poezie Pur și simplu, Editura Moldova, Iași, 1993, și Poeme din mileniul trecut, Editura Cronica, Iași, 1993; iar în perioada deplinei maturități literare i s-au decernat următoarele premii: premiul Filialei Mureș a Uniunii Scriitorilor pentru volumul de proză scurtă Dealurile cu Robinsoni, Casa de Editură Mureș, 2005; premiul special al Filialei Mureș a Uniunii Scriitorilor pe anul 2008 pentru volumul de publicistică literară Prezentul continuu, Editura Romghid, 2007; premiul Filialei Mureș a Uniunii Scriitorilor pe anul 2010 pentru volumul de poezie Departele din aproape, Editura Romghid, 2009; premiul Filialei Mureș a Uniunii Scriitorilor pe anul 2015 pentru volumul de poezie Ceea ce ne rămîne, Editura Ardealul, 2015; premiul Filialei Mureș a Uniunii Scriitorilor pe anul 2016 pentru volumul de versuri Călător prin acum, Editura Ardealul, 2016.
Trecând la cele veșnice, poetul Ion Dumbravă lasă în urmă o operă literară impresionantă prin modernitatea ei uluitoare și, mai ales, prin spiritul confesiv strecurat cu discreție în pagini. La inventar rezultă: 18 cărți de poezie, 5 de proză scurtă și publicistică literară și 3 plachete de literatură pentru copii, totalizând 26 de cărți! Prin toate acestea, Ion Dumbravă este un scriitor împlinit.
Criticul literar Al. Cistelecan scria pe coperta volumului Mereu rămâne ceva de spus: “Dintr-o distilerie de melancolii pare a-și contempla Ion Dumbravă, cu o seninătate ușor atinsă de umbrele nostalgiilor, viața. Pragul pe care stă e fragil, doar o «punte în clătinare» sau una «șubrezită de valul învolburat», dar sentimentul de panică e atît de subtil sau discret încît e cu totul resorbit în contemplația detașată a golului existențial, a insignifianței tot mai consistente. Traducerea în concrete - fie că-i vorba de senzații, notații sau stări în dizolvare - a acestei desemnificări generale e arta specifică a acestui volum, un fel de senzualizare melancolică a dezolării. «Zilele trec și atît» zice poetul, dar nu fără a nota că ele îl golesc de sine și golesc lumea de sens. E o resemnare contemplativă dramatică tocmai prin «indiferența» cu care e notată: «nici o chemare nu mai are glas». Firește, tocmai această trecere în evanescența deplină prinde aici glas. Nu e o «chemare», dar este un reportaj de stare, un referat despre subțierea timpului și golirea lumii. Căci, într-adevăr, pentru un poet autentic, «mereu rămîne ceva de spus»“.
Despre autor și despre cărțile sale vor vorbi de aici înainte criticii și istoricii literari, dicționarele și istoriile de literatură română.
Trecerea la cele veșnice ale poetului și prozatorului Ion Dumbravă este o grea pierdere pentru Filiala Târgu-Mureș a Uniunii Scriitorilor din România. Am pierdut un scriitor valoros, dar și coleg și un prieten statornic. Să-i fie țărâna ușoară și Dumnezeu să-l odihnească în pace!
EUGENIU NISTOR, Coordonatorul Secției române
