Este un neadevăr să susții, așa cum o face guvernul, că puterea de cumpărare a românilor crește în timp ce prețurile energiei electrice, gazului metan carburanți, produselor și serviciilor se majorează de la o lună la alta. Guvernanții au în vedere doar faptul că economia a crescut. Însă, creșterile veniturilor populației sunt reale doar statistic, deoarece nu se ține seama de inflație, de creșterea prețurilor, energiei electrice, gazului metan, carburanților, de cursul de schimb leu/euro, care reduc continuu puterea de cumpărare. Astfel, este paradoxal să susținem că puterea de cumpărare a românilor a crescut numai prin luarea în calcul a veniturilor obținute din salarii și pensii, și mai ales, ca urmare a creșterii economice.
Dacă comparăm nivelul de bunăstare al românilor din acest an cu cel din 2019, când economia creștea, vom observa că nu s-au înregistrat creșteri demne de luat în calcul. În 2017, România se afla pe locul 32, Cehia pe 22, Polonia pe 28, Ungaria pe 24 privind pozițiile în clasamentul bunăstării, care sunt cam aceleași și în prezent. Mai prost ca noi stau Bulgaria, Albania, Muntenegru, cei din Republica Moldova etc. Să nu mai amintim de țările dezvoltate precum Luxemburg locul 2, Franța locul 9, Germania locul 10, Italia locul 14, Spania locul 16, Portugalia locul 19, Elveția și Liechtenstein locul 1 etc., poziții deținute în același clasament al anului 2021. Interesant de evidențiat e faptul că unii locuitori din Europa Centrală și de Est sunt mai bogați decât unii dintre vecinii lor vest-europeni. Astfel, ungurii din Budapesta au un venit mai mare decât germanii din Freienbessingen, landul Turingia, iar în capitalele țărilor baltice, veniturile sunt mai mari decât în comunitățile sărace din Italia. În același an 2020, românii aveau la dispoziție un buget anual pentru cheltuieli de patru ori mai mic decât media europeană. De două ori mai săraci decât noi erau ucrainenii și de patru ori, cei din Republica Moldova.
Dar să revenim la situația din prezent a nivelului de trai al românilor în condițiile când statistic economia crește și, totuși, nivelul de trai al românilor scade: suntem pe penultimul loc din Uniunea Europeană la bunăstarea economică, potrivit datelor furnizate de Eurostat. Un român a avut în medie, în 2020, un Consum Actual Individual (AIC) de 68% din media UE, față de 58% în 2019. Astfel, România a “depășit”, în ultimi doi ani, privind AIC Ungaria, care a scăzut la acest indicator de la 63% la 62% și Croația, care a crescut de la 59% la 62%. România s-a situat în 2019 la același nivel cu Letonia, țară unde AIC a crescut în numai doi ani de la 66% la 68%. Important de menționat e faptul că cifrele reprezintă media calculată de Eurostat, iar România, față de majoritatea celorlalte țări din UE, este caracterizată prin inegalități pronunțate la capitalul venituri individuale, ceea ce înseamnă că mulți români nu resimt o ameliorare a nivelului de trai. Treisprezece state membre se situează în media AIC a UE mai mică de 30%, între care Spania, Grecia, Polonia, Slovacia și Estonia.
În primul semestru al anului 2019, veniturile și cheltuielile pe gospodării au fost de 3.873 de lei, iar cele pe persoană de 1.483 de lei, la noi în țară. La nivelul cheltuielilor medii lunare pe gospodării, acestea au fost de 3.317 lei, iar pe persoană de 926 de lei, ceea ce evidențiază că mulți români trăiesc încă la nivelul de subzistență. În coșul cheltuielilor, cea mai mare pondere o dețin cheltuielile de consum, cu 72%, în timp ce cheltuielile cu plata impozitelor și contribuțiilor către stat dețin o pondere de 30,19%. În aceste condiții, cheltuielile pentru producție sau alte investiții sunt foarte mici, doar de 3,4%, respectiv 0,3%. Cheltuielile de consum care ocupă cea mai mare parte din totalul cheltuielilor se compun în principal din produsele agroalimentare și băuturi nealcoolice, în proporție de 34,3%. Facturile de la gaze, curent electric, apă sau întreținerea locuinței reprezintă 30%. Plata transportului reprezintă 7% din totalul cheltuielilor de consum, iar băuturile alcoolice și tutunul 8%. Cele mai mici cheltuieli de consum sunt cele legate de educație, de numai 0,4%, și investiții, de 0,3%. Cheltuielile cu sănătatea, telefonul mobil reprezintă 5% fiecare, din totalul cheltuielilor de consum. Astfel, crește numărul celor care nu-și pot plăti la termen facturile la utilități sau al taxelor și impozitelor la stat. Fenomenul restanțierilor este mai frecvent în cazul familiilor cu copii, mai ales a celor în care se află doi adulți cu doi și trei copii sau mai mulți copii, sau mai mult, care ating proporția de 42,9% din totalul familiilor. O treime din totalul familiilor consideră că fac față cheltuielilor curente cu un venit net lunar minim cuprins între 2.100 de lei și 3.000 de lei. Însă, o treime din familii susțin că pentru a-și acoperi cheltuielile curente lunare au nevoie de peste 3.000 de lei. De asemenea, aproape o gospodărie din șapte se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind întreținerea locuinței.
Creșterea inflației și a prețurilor provoacă mari probleme multor români, care, cu toate că le-au crescut ușor veniturile, se descurcă tot mai greu cu banii, obținute lunar. Aceasta este realitatea. Prețul alimentelor a urcat cu multe procente: litrul de lapte cu 3,5% grăsime a depășit 8 lei, iar cel așa-zis bio 9,80 lei, untul bio a ajuns la peste 15 lei, pachetul de 250 grame, carnea și preparatele din carne sunt tot mai scumpe, ca și produsele de panificație, legumele și fructele, să nu mai vorbim de cele bio, de mărfurile de folosință îndelungată la care, de când cursul de schimb leu/dolar a urcat la aproape 5 lei, prețurile au luat-o razna. Prețul gazelor naturale și al energiei electrice au explodat și ele. În prezent, prețul gazului importat a crescut cu 60%, iar începând cu 1 septembrie, prețul energiei electrice s-a mărit din nou cu 25%, încât consumatorii casnici sunt disperați când primesc facturile, iar mulți dintre ei nu le mai pot plăti, situație în care, până la 50% din familii sunt cu restanțe. De la 1 noiembrie, prețul gazului din import crește din nou cu 40%.
În concluzie, ce folos că economia și veniturile populației au crescut în ultimii doi ani, mai ales cele ale bugetarilor, dacă ele sunt anulate de inflație și de majorarea prețurilor produselor și serviciilor, încât românii sunt tot în coada clasamentului privind nivelul de trai întocmit la nivelul Uniunii Europene.
IOAN HUSAR
