Dacă aş fi parlamentar, aş propune o lege - Legea Eroilor, prin care aş obliga fiecare localitate să facă eforturi pentru a stabili lista eroilor din localitatea respectivă, pe baza căreia se poate executa o placă memorială, care ar putea fi amplasată pe clădirea bisericii din localitate (în interior sau exterior - eu aş sugera în exterior, pentru că poate fi văzută astfel de mai multă lume). Cred că este o datorie minimă a noastră faţă de consătenii sau concetăţenii care şi-au dat viaţa pentru Neam şi pentru Ţară, pentru ca supravieţuitorii să poată trăi bucuriile vieţii. Am fost recent în Franţa şi am aflat că acolo, fiecare localitate are monumente cu eroii din cele două războaie mondiale. Multe dintre localităţile României sunt sate mici, care nu au posibilităţi materiale pentru ridicarea unui monument, dar o placă memorială nu costă mult. Este apoi de datoria intelectualilor din fiecare localitate (profesori, preoţi, învăţători, medici etc.) să se ocupe de această chestiune, începând cu identificarea eroilor şi terminând cu execuţia plăcii sau a monumentului.
Aşa cum am mai spus în unele episoade ale serialului de faţă, în acest an, satul meu natal, Nandra, serbează 710 ani de la prima atestare documentară (1311). Pentru a marca acest jubileu, mi-am propus patru obiective importante, realizabile indiferent de pandemia în care ne aflăm: 1. Redactarea monografiei satului. 2. Amplasarea unei plăci memoriale cu eroii satului, pe zidul Bisericii din localitate. 3. Tăierea pădurii care a crescut în cimitir şi tunderea vegetaţiei.
4. Salvarea obiectelor din averea bisericii din sat, care fac parte din patrimoniul naţional (cărţi vechi de peste 300 de ani, icoane pe sticlă etc.) şi transferarea lor într-o instituţie muzeală, unde există condiţii de climă şi securitate (obiectiv realizat doar pe jumătate, din motive pe care le-am arătat într-un capitol special al monografiei, dar care va fi finalizat în 2022).
Revenind la placă, ea a fost deja amplasata pe zidul bisericii din Nandra, cu toate aprobările necesare.
Se ridică aici câteva probleme, asupra cărora vreau să atrag atenţia.
1. Aş vrea să se impună ideea că eroi ai satului au fost şi cei care au murit în răscoale şi revoluţii, nu doar cei care au căzut în cele două războaie mondiale. Cât priveşte satul Nandra, nu am găsit informaţii despre cei care au participat la Răscoala lui Horea, dar e posibil ca în arhivele aferente localităţilor mari sau aflate în epicentrul răscoalei, să existe astfel de documente (de consultat monumentala lucrare a lui David Prodan, Răscoala lui Horea, cu un util indice de persoane şi de localităţi).
2. Arhivele judeţene din Transilvania păstrează (cel puţin unele) listele cerute de autorităţile civile ale vremii cu cei morţi în Revoluţia de la 1848 şi cu toate pagubele aferente. Aceste liste s-au publicat, după 1989, în trei lucrări: Academia Română. Institutul de Istorie “George Bariţiu” Cluj-Napoca. Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Facultatea de Istorie şi Filosofie. Facultatea de Teologie Ortodoxă, Războiul naţional din Transilvania de la 1848-1849. Date, realităţi şi fapte reflectate în documente bisericeşti greco-catolice, 1848-1852. Volum întocmit de Dumitru Suciu (coordonator), Alexandru Moraru, Iosif Marin Balog, Diana Covaci, Vlad Popovici, Loránd Mádly, Cosmin Cosmuţa, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2014, p. 293-294; Ana Hancu, Drama Ardealului, 1848-1849. Mărturii. Pierderi umane şi materiale în timpul Revoluţiei şi Războiului Civil în Transilvania centrală. [O carte care va rămâne, prefaţă de Gelu Neamţul, Editura Nico, Târgu-Mureş, 2012, p. 496-497, respectiv Elena Mihu, Un apel pentru cei morţi, 1848-1849, Editura Buna Vestire, Blaj, 2012. Din Nandra, insurgenţii maghiari din Herepea (sat aflat acum în componenţa comunei Adămuş) au ridicat patru bărbaţi, pe care i-au executat pe un deal de lângă satul Petrilaca. Din Gâmbuţ, au fost executaţi 29 de bărbaţi etc.
3. Pentru Primul Război Mondial, avem listele întocmite de primării la solicitarea ASTREI, în 1921, deci la câţiva ani de la terminarea primei conflagraţii mondiale, liste care se păstrează la Arhivele Statului din Sibiu. Conform acestei liste, de pildă, din Nandra au fost încorporaţi 50 de bărbaţi, din care 5 nu s-au mai întors acasă. Am publicat lista celor morţi într-un episod din Cuvântul liber, iar la puţin timp m-a sunat Doamna Maria I. Brudan, din Tg. Mureş, care mi-a spus că şi bunicul ei, Ilie Brudan, a murit pe front. Este o mare enigmă pentru mine cum au putut spune primarul, notarul şi învăţătorul din Nandra (el însuşi combatant pe front) că au murit doar cinci soldaţi, când, în realitate, au murit şase, cu Ilie Brudan. E adevărat că el a murit în 1914, ca soldat al Armatei Austro-Ungare, cum era realitatea istorică atunci, dar asta nu mai are importanţă, tot erou al satului rămâne.
4. În fine, trebuie mare atenţie la transcrierea numelor. În registrele de stare civilă, numele sunt maghiarizate. Al doilea aspect ţine de transcrierea ştiinţifică a numelor. Un istoric din Târgu-Mureş, de pildă, într-o carte monumentală, a modificat numele eroilor cu prenumele George în Gheorghe. De ce? “Poetul ţărănimii” nu se numea oare George Coşbuc, şi nu Gheorghe Coşbuc? În fine.
5. Pentru Al Doilea Război Mondial, tradiţia orală (încă existentă câţiva ani, la oamenii octogenari sau nonagenari) trebuie confruntată, obligatoriu, cu registrele de stare civilă. Uneori şi după zece ani se consemna moartea “prezumată” a unui erou, pe baza unei sentinţe civile sau militare.
După cum se vede, întocmirea unei liste cu eroii satului nu este o treabă simplă. Trebuie consultaţi specialiştii, istoricii şi lingviştii.
(Episodul următor: Valoarea însemnărilor făcute pe cărţile de patrimoniu)
ILIE RAD
