Președintele Klaus Iohannis a participat, luni, la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu omologul din Lituania și premierii din Polonia, Slovacia și Slovenia, în pregătirea reuniunii Consiliului European, care va avea loc joi și vineri, la Bruxelles.
Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a UE, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE.
Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul videoconferinței, președintele Iohannis a evidențiat criza în care se află România în ceea ce privește incidența cazurilor de COVID-19, arătând că rata de vaccinare scăzută a contribuit semnificativ la această situație.
Șeful statului a menționat faptul că România a activat Mecanismul european de protecție civilă și, în acest context, a mulțumit statelor membre care au oferit deja sprijin țării noastre.
“Premierul Poloniei și premierul Sloveniei au transmis disponibilitatea statelor lor de a ajuta România, iar, la rândul său, președintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră”, arată Administrația Prezidențială.
Cu privire la situația din energie, președintele a subliniat că majorarea semnificativă a prețurilor la energie constituie o preocupare majoră pentru România, având în vedere impactul pe care îl are asupra cetățenilor, întreprinderilor și, în special, asupra consumatorilor vulnerabili.
Șeful statului a evidențiat necesitatea identificării rapide de soluții eficiente pe termen scurt, deoarece criza energetică actuală va avea efecte serioase la nivelul tuturor țărilor UE, cu profund impact socio-economic, atât la nivelul consumatorilor casnici, al populației, cât și la nivelul economiilor în general, afectând competitivitatea industriilor.
“Președintele României a atras atenția că este nevoie, totodată, și de o abordare pe termen mediu și lung, care să țintească problemele structurale ale sectorului energetic, dar și pe cele ale pieței comune în domeniul energiei. Președintele Klaus Iohannis a subliniat, astfel, necesitatea unei abordări convergente la nivel european, care să vizeze soluții comune, integrate, pentru a coordona răspunsurile naționale și a pledat pentru adoptarea unor măsuri imediate în vederea protejării consumatorilor vulnerabili”, indică Administrația Prezidențială.
Președintele a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în Actul delegat complementar din cadrul pachetului legislativ al taxonomiei, care să fie prezentat cât mai curând posibil, precizează Administrația Prezidențială.
În perspectiva Summitului Parteneriatului Estic care va avea loc în luna decembrie, la Bruxelles, Iohannis a subliniat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană, prin măsuri concrete, a celor trei țări partenere care doresc consolidarea relației cu UE. În contextul crizei energetice actuale, șeful statului a solicitat sprijinirea Republicii Moldova pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică. (AGERPRES)
DR. HANS KLUGE (OMS PENTRU EUROPA): MAREA GREȘEALĂ - LIPSA INVESTIȚIILOR ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Dr. Hans Kluge, director regional OMS pentru Europa, a subliniat marți că niciun sistem sanitar n-a fost pregătit când “a lovit COVID-19” și că cea mai mare greșeală a fost a statelor care nu au investit în sănătatea publică și nu au elaborat politici în domeniu.
“Biroul Regional OMS pentru Europa va organiza o întâlnire cu observatorii europeni privind politicile luna viitoare. Vom analiza astfel ce face fiecare țară pentru a relua serviciile, pentru a nu mai amâna și, tocmai de aceea, trebuie să învățăm unii de la ceilalți pentru a merge înainte în mod coordonat. (...) Când a lovit COVID-19, niciun sistem sanitar n-a fost pregătit. Marea greșeală - de a nu investi în sănătatea publică, deși știam că avem nevoie în țările în care nu s-au făcut politicile pe baza dovezilor, acolo au fost probleme. Dar acolo unde totul a fost cât mai bine făcut și mai solid, acele țări au reușit să depășească mai bine problemele”, a declarat oficialul OMS într-un mesaj video transmis la cea de-a X-a ediție a Aspen Healthcare Forum 2021, eveniment organizat de Institutul Aspen.
El a adăugat că este avută în vedere continuarea serviciilor sanitare pentru ceilalți pacienți.
“Acum încercăm să ținem pasul și să tratăm pacienții conform celor mai recente evoluții. Țările care au sisteme de sănătate solide s-au descurcat mai bine, pentru că virusul i-a pus la grea încercare pe toți. Prețul pe care l-am plătit a însemnat pierderea de multe vieți, însă prețul poate fi mult mai mare dacă nu învățăm. (...) Multe țări au avut nevoie de reforme urgente ale sistemului sanitar. Aceste reforme trebuie să integreze și starea de pregătire și de intervenție în sistemele sanitare. Astfel, trebuie să se reorienteze toate investițiile în sistemul de sănătate. Accesul universal la sănătate și la securitatea sănătății sunt două fețe ale aceleiași monede. Acum trebuie să punem în practică lecțiile pe care le-am învățat”, a explicat directorul regional al OMS.
Potrivit acestuia, din cauza COVID-19, oameni cu alte probleme de sănătate, precum cele mintale, au avut parte de tratament într-o măsură mult mai mică. În același timp, a adăugat el, bariere în calea sănătății digitale au fost depășite peste noapte.
“Atitudinile față de instrumentele de utilizare la distanță s-au schimbat dramatic. Trebuie să valorificăm acest potențial și să ne asigurăm că este implementat și reglementat în consecință. Astfel, dacă vom face acest lucru, vom putea să fim mai rezilienți, mai puternici”, a mai spus Hans Kluge.
Prof. dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, a subliniat că reziliența sistemului de sănătate este o chestiune care trebuie construită.
“Avem acum o imagine oarecum de ansamblu a performanței sănătății în anul 2020 și, evident, după o astfel de informare - și aceasta este valabilă de mult timp - sunt informații pe care le avem de mai multe luni - mă gândesc la un lucru: reziliența sistemului de sănătate. Reziliența sistemului de sănătate este o chestiune care trebuie construită, ea nu trebuie declarată și construcția (...) trebuie să țină seama de un lucru: sistemul de sănătate din România nu funcționează numai în interesul profesioniștilor din sănătate, a administratorilor din sistemul de sănătate, este un sistem care trebuie să funcționeze în interesul pacienților din România. Facem foarte multe discuții care nu au pacientul în centrul atenției. (...) Din păcate, nicio strategie din România n-a adus pacientul în centrul sistemului și ne aflăm într-o situație dificilă”, a arătat Alexandru Rafila. (AGERPRES)
“E NEVOIE CA TOATĂ SOCIETATEA SĂ ÎNȚELEAGĂ CĂ DOAR PRIN VACCINARE PUTEM SĂ DEPĂȘIM ACEST MOMENT”
Președintele PNL, Florin Cîțu, a subliniat marți că toți românii trebuie să înțeleagă faptul că vaccinarea anti-COVID-19 este soluția în acest moment.
“Ce vedem în societate, toată lumea spune că nu mai are încredere în politicieni. Noi putem și Guvernul, dar și PNL, care a luat o decizie în BEx de a promova campania de vaccinare, noi vom face acest lucru, dar este nevoie de mai mult. E nevoie ca toată societatea să înțeleagă că doar prin vaccinare putem să depășim acest moment. Este nevoie de toți liderii din societate. Noi vom discuta, așa cum am făcut și până acum, cu prefecți, primarii noștri, le vom spune în continuare să promoveze campania de vaccinare. Responsabilitatea trebuie să fie și a noastră individual, pentru că până la urmă trebuie să ne vaccinăm să salvăm viața noastră și pe a celor din jurul nostru”, a spus Cîțu după o întâlnire cu parlamentarii liberali.
El a subliniat că a promovat încontinuu campania de vaccinare.
“Cine se simte responsabil și cine dorește să ajute această campanie de vaccinare cel mai bine este să nu mai criticăm și să ne implicăm în a ajuta campania de vaccinare”, a mai spus Cîțu. (AGERPRES)
“PNL VA ÎNCERCA SĂ FACĂ O MAJORITATE DUPĂ VOTUL DE MÂINE; NU ÎNȚELEG ASTA CU «PASUL ÎN SPATE»“
Președintele PNL, Florin Cîțu, a declarat marți că liberalii vor încerca să formeze o majoritate după votul de miercuri din plenul Parlamentului în cazul guvernului propus de Dacian Cioloș.
“PNL va încerca să facă o majoritate în jurul PNL după votul de mâine. Vom pune pe masă toate opțiunile, soluțiile pentru această iarnă, vom vedea după aceea care este răspunsul. (...) Protocolul, dacă vă uitați la el, este simplu: PNL în această coaliție are funcția de premier”, a afirmat Cîțu la Parlament, după o întâlnire cu aleșii liberali.
Potrivit acestuia, negocieri au loc tot timpul.
Întrebat dacă este dispus să facă un pas în spate pentru formarea coaliției, Cîțu a răspuns: “Nu înțeleg asta cu pasul în spate. Toți trebuie să facem pasul în față aici, acum. Toți trebuie să ne asumăm această guvernare. PNL are niște decizii ale PNL, ele sunt niște decizii ale PNL. Niciun alt partid nu poate să cenzureze deciziile PNL”.
El a fost întrebat și dacă estimează că această criză se va prelungi și va rămâne premier interimar până în primăvară.
“Eu sper că nu, dar dacă asta va fi decizia politică, veți vedea că vom putea gestiona această perioadă. Avem resursele, avem și acest plan pe masă pentru a ne asigura că românii nu suferă de pe urma iresponsabilității clasei politice”, a spus președintele PNL. (AGERPRES)
