Un expert epidemiolog din Hong Kong, care a jucat un rol major în combaterea epidemiei SARS în anii 2000, avertizează că noul coronavirus din China, denumit oficial COVID-19, ar putea afecta 60% din populația globului, atâta vreme cât virusul nu poate fi controlat. În paralel, Banca Poporului Chinez încearcă să restabilească încrederea investitorilor pe măsură ce piețele globale sunt din ce în ce mai îngrijorate de impactul potențial dăunător al virusului asupra creșterii economice mondiale.
Suspectate că au fost preocupate mai mult de salvarea imaginii regimului comunist decât de salvarea vieții oamenilor, autoritățile de la Beijing au întârziat foarte mult impunerea unor măsuri pentru limitarea epidemiei și chiar au încercat să reducă la tăcere vocile critice care alarmau populația asupra potențialului letal al noului virus. De abia la mijlocul lunii ianuarie 2020 au început să apară informații despre câteva cazuri de pneunomie atipică.
Ulterior, presat de comunitatea internațională, guvernul chinez a dispus măsurile de carantină pentru orașe cu zeci de milioane de locuitori în provincia Hubei (epicentrul epidemiei), prelungirea vacanței de Anul Nou Lunar, reducerea programului de lucru și impunerea purtării măștilor sanitare sau construirea unui spital cu o capacitate de 1.000 de paturi. De asemenea, au fost demiși mai mulți demnitari pentru modul în care au gestionat epidemia și au fost lansate o serie de anchete, inclusiv în ce privește arestarea abuzivă a medicului oftalmolog de 34 de ani care avertizase încă din decembrie 2019 despre pericolul unui nou virus de tipul SARS. Doctorul Li Wenliang a murit în spital din cauza infecției cu coronavirus, însă, pentru curajul său, a fost considerat un erou pe rețelele de socializare.
Pericol maxim de contagiune
Patru cercetători germani de la Instituiții de Igienă și Medicină a Mediului de la spitalul universitar din Greifswald, Germania, au descoperit că noul coronavirus poate rezista și poate rămâne contagios pe suprafețe mai mult de o săptămână în condiții favorabile, adică temperaturi scăzute și umiditate ridicată.
Cercetările apărute în “Journal of Hospital Infection” contrazic orientările Organizației Mondiale a Sănătății, care până acum au respins această ipoteză. Este vorba de o revizuire a studiilor anterioare efectuate pe diferitele tipuri de agenți patogeni ai aceleiași familii: MERS și SARS.
“Potrivit specialiștilor, noul coronavirus ar avea o capacitate de supraviețuire și o eficacitate infecțioasă care durează până la nouă zile pe suprafețe precum sticla, plasticul sau metalul, adică toate elementele care pot fi atinse de pacienți și care pot deveni un vehicul al infecției. Un studiu publicat în revista științifică “Journal of the American Medical Association” confirmă faptul că în Wuhan, orașul de unde s-a răspândit virusul, aproape jumătate dintre pacienți au contractat boala din spitalul în care au fost internați primii pacienți infectați.
Contaminarea economiei mondiale
Două decenii au trecut de când virusul cunoscut drept SARS a apărut în China, făcând sute de victime și declanșând o panică atât de mare încât a dat fiori economiei globale. Coronavirusul care provoacă acum haos în China ar putea să fie și mai periculos pentru stabilitatea economiei globale, estimează analiștii financiari citați de CNN. Economia Chinei reprezenta aproximativ 4% din economia mondială în 2003, iar în prezent, ponderea ei a ajuns la 16%. “Epidemia are potențialul de a crea perturbări severe ale economiei și dislocări ale pieței. Dar nivelul acestui impact nu va putea fi determinat cu ușurință pentru că nu știm, pentru moment, cât de mult se poate răspândi și evolua acest virus. Comportamentul guvernelor în fața acestei crize este, de asemenea, relevant”, spune Neil Shearing, economist-șef la Capital Economics. Dacă coronavirusul continuă să se răspândească, prejudiciile aduse economiei mondiale vor crește considerabil și rapid.
Mohamed El-Erian, consilier economic, invocă potențialele efecte “în cascadă” ale virusului asupra economiei. “Mai întâi, epidemia poate paraliza din punct de vedere economic regiunea de unde a pornit. Apoi, după ce se răspândește, ea afectează comerțul intern, consumul, producția și mișcarea populației. Dacă virusul nu este adus sub control, atunci procesul se extinde mai departe, inclusiv la nivel regional și internațional, perturbând comerțul, lanțurile de distribuție și călătoriile”, a spus el. Deocamdată, este dificil pentru economiști să își dea seama cât ne-ar putea costa o epidemie generalizată pentru că astfel de fenomene au caracteristici foarte specifice. Bolile, însă, pot fi mult mai periculoase decât dezastrele naturale precum uragane, tsunami sau alte evenimente greu de prevăzut, cunoscute drept “lebede negre”. Conform unui studiu realizat de Banca Mondială, o epidemie severă ar putea duce la pierderi economice de aproape 5% din PIB-ul de la nivel mondial, ceea ce înseamnă peste trei trilioane de dolari.
ELENA MARINESCU, Revista Capital
