Cercetătorii britanici de la Universitatea Oxford, citați de descopera.ro, susțin că alăptarea joacă un rol benefic în ceea ce privește sănătatea creierului. Potrivit acestora, alăptarea este importantă nu numai pentru sănătatea bebelușului, ci și pentru a mamei, putând preveni declinul cognitiv asociat înaintării în vârstă.
“Studiul nostru a constat în evaluarea cognitivă a 115 femei cu vârste de peste 50 de ani care au alăptat, aflate la post-menopauză, dintre care 64 se confruntau cu depresia, însă niciuna dintre participante nu fusese diagnosticată, la momentul studiului, cu demență, cu tulburare bipolară, cu dependență de alcool sau de droguri ori cu alte tulburări neurologice. De asemenea, nu au fost incluse în studiu participante care urmau tratament cu medicamente psihotrope.
Toate participantele au fost supuse mai multor teste psihologice care vizau capacitatea de învățare, de memorare și de luare a deciziilor. Totodată, au completat un formular unde erau adresate întrebări despre prima menstruație, numărul sarcinilor, alăptare și vârsta la care au intrat la menopauză.
Analizând răspunsurile din formular și pe cele obținute în urma testelor cognitive, am observat un lucru interesant, și anume că aproximativ 65% dintre femeile care nu erau deprimate alăptaseră.
De asemenea, testele cognitive au scos la iveală că alăptarea, indiferent că participantele sufereau sau nu de depresie, a fost un punct comun al femeilor care au înregistrat rezultate mai bune. Performanța cognitivă este cu atât mai ridicată cu cât o femeie alăptează mai mult timp (peste 12 luni).
Studii precedente au arătat că alăptarea este asociată și cu un risc mai scăzut al mamei de a dezvolta în timp diabet de tip 2 și boli de inimă, afecțiuni care sunt frecvent asociate cu riscul crescut de demență.
Potrivit statisticilor, aproape două treimi din persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer sunt de sex feminin. Inițial, numărul mai crescut de cazuri în rândul femeilor era atribuit speranței de viață mai îndelungate, însă noi cercetări scot la iveală și alți factori care ar putea contribui la instalarea acestei maladii neurodegenerative.
Printre acești factori de risc se numără depresia, accidentul vascular cerebral, diabetul gestațional, fumatul și dieta dezechilibrată.
De asemenea, scăderea nivelului de estrogen, în special la menopauză, este un factor major de risc în instalarea bolii, deoarece apar modificări în structura chimică a creierului”, afirmă oamenii de știință britanici. (L.P.)
