Organizația Națiunilor Unite (ONU) a apelat, miercuri, la experiența dinozaurilor pentru o campanie originală de conștientizare a crizei schimbărilor climatice, cu ajutorul tehnologiei un astfel de animal invadând virtual hemiciclul Adunării Generale, unde și-a exprimat stupefacția față de faptul că ființa umană și-ar provoca singură extincția, relatează agenția EFE.
“Trebuie să vă spun, și veți considera că este evident, că extincția este ceva rău. Dar, să vă provocați singuri extincția? Este lucrul cel mai ridicol pe care l-am auzit în 70 de milioane de ani”, spune, în apariția sa, într-o scurtă înregistrare video, dinozaurul botezat “Frankie”.
Sub privirile uluite ale diplomaților de la ONU, Frankie și-a continuat mesajul evidențiind nesăbuința rasei umane. “Măcar noi am avut un asteroid. Dar voi ce scuză aveți?”, i-a întrebat dinozaurul, evocând evenimentul care a provocat dispariția speciei sale.
Prin această acțiune inedită, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a dorit să-și promoveze o inițiativă în care cere guvernelor din întreaga lume să nu mai finanțeze combustibilii fosili și să sprijine în schimb energiile regenerabile, pentru a combate astfel schimbările climatice.
“Într-o lume cu dificultăți fiscale, cu o datorie în creștere, cu sărăcie și inegalități tot mai mari, este irațional să cheltuim în fiecare an circa 423 de miliarde de dolari pentru a stimula rămânerea noastră în trecut, în loc să investim în viitor”, a susținut la o conferință de presă administratorul PNUD, Achim Steiner.
“Este ca și cum am cheltui miliarde în fiecare an finanțând meteoriți imenși. Este ceea ce voi faceți acum”, spune în sprijinul acestuia dinozaurul Frankie în propriul mesaj, ținând la rândul său să amintească faptul că în lumea întreagă “sunt oameni care trăiesc în sărăcie”. `'Nu credeți că să-i ajutați pe ei ar avea mai mult sens decât, nu știu, să plătiți pentru dispariția unei specii întregi?'', întreabă mai departe Frankie.
La punerea în practică a ideii PNUD cu apariția lui Frankie, au colaborat mai multe figuri ale lumii artistice, printre care se numără actorul danez Nicolaj Coster-Waldau, cunoscut pentru rolul din “Game of Thrones”, actorul și muzicianul american Jack Black, actrița mexicană González sau cea senegaleză Aissa Maiga.
“Viața pe planeta noastră este sufocată de gazele cu efect de seră și de combustibilii fosili. Prioritățile trebuie să se schimbe dacă dorim ca umanitatea și Terra să supraviețuiască”, a indicat în intervenția sa Coster -Waldau.
ȚĂRILE G20 VOR CERE ACȚIUNI IMEDIATE PENTRU A LIMITA ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ
Reprezentanții statelor din G20, care se întrunesc în weekend la Roma, intenționează să ceară “acțiuni imediate” pentru a limita încălzirea globală cu cel mult 1,5 grade Celsius, a transmis DPA.
Delegațiile participante încă nu au decis dacă la acest summit va fi făcut un angajament privind obiectivul comun ca până în 2050, emisiile globale de gaze cu efect de seră să scadă la zero sau să se atingă neutralitatea carbonului, potrivit proiectului de declarație, consultat de agenția de presă germană.
Statele industrializate din G20 produc peste 75% din emisiile totale de gaze cu efect de seră.
Grupul recunoaște că impactul asupra schimbărilor climatice ar fi mult mai mic dacă temperatura globală crește cu 1,5 grade decât cu 2 grade și că “trebuie luate măsuri imediate pentru ca obiectivul de 1,5 grade să rămână accesibil”, indică documentul. “Realizarea obiectivului global de zero emisii de gaze cu efect de seră sau neutralitatea carbonului (până în 2050) este de o importanță capitală”, adaugă proiectul declarației summitului G20.
Până în prezent, China - unul dintre principalii poluatori din lume - s-a angajat să atingă neutralitatea carbonului în 2060.
FIECARE EUROPEAN GENEREAZĂ ANUAL 34,4 DE KILOGRAME DE DEȘEURI DE PLASTIC
Fiecare cetățean european a generat în 2019, în medie, 34,4 de kilograme de deșeuri sub formă de ambalaje de plastic, potrivit datelor publicate de Eurostat, care a precizat că 41% dintre aceste produse au fost reciclate, reprezentând 14,1 kilograme pe cap de locuitor, a relatat EFE.
Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) notează într-un comunicat că între 2009 și 2019, volumul ambalajelor de plastic din cadrul UE pe cap de locuitor a crescut cu 24%, reprezentând 6,7 kilograme, deși rata de reciclare a acestor deșeuri a avansat mai rapid până la 50%, însemnând cu 4,7 kilograme mai mult.
Media comunitară de reciclare a acestor recipiente pe cap de locuitor a fost de 41%, deși cu unele diferențe extreme ntre 70% în Lituania și 11% în Malta.
În afară de țara baltică, s-au clasat peste media UE țări precum Cehia (61%), Bulgaria (59%, cu date din 2018), Țările de Jos (57%), Suedia și Slovacia (ambele cu 53%), Spania (52%), Cipru (51%) și Slovenia (50%).
În schimb, în afară de Malta, țările care au avut cea mai mare rată de reciclare a ambalajelor din plastic au fost Franța (27%), Irlanda (28%), Austria (31%), Polonia (32%) și Ungaria (33%).
Uniunea Europeană a adoptat în 2018 un nou cadru juridic, încă în fază de implementare, pentru a avansa spre o economie mai circulară, astfel încât UE să recicleze în 2025 50% din ambalajele de plastic folosite și 55% în 2030, altfel spus, dublu față de cele prevăzute într-o măsură din 1994.
Una dintre măsurile cele mai tranșante ale UE pentru a soluționa această problemă este o contribuție națională de 0,8 euro per kg, în funcție de cantitatea de deșeuri de plastic nereciclate, în vigoare din ianuarie 2021, și care va merge la fondul comunitar. (AGERPRES)
