ONU A EMIS O ULTIMĂ “ALERTĂ ROȘIE PENTRU OMENIRE”!

Distribuie pe:

Cu efecte mai severe și într-un ritm mai accelerat, încălzirea globală ar putea atinge pragul de +1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimările, amenințând cu noi dezastre “fără precedent” omenirea lovită deja de valuri de caniculă și inundații.

Cu mai puțin de trei luni înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, constatările șocante ale experților în domeniul climei din cadrul Organizației Națiunilor Unite (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC), prezentate într-un raport dat luni publicității, sunt asemenea alarmei dinaintea bătăliei: oamenii sunt “indiscutabil” responsabili pentru dereglările climatice și nu au altă soluție în afara reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră dacă vor să limiteze efectele negative.

Acest raport de evaluare, primul după șapte ani, adoptat vineri de 195 de țări, trece în revistă cinci scenarii referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră, de la cel mai optimist - după unii, utopic - la cea mai pesimistă ipoteză, potrivit AFP.

În toate situațiile, planeta ar urma să atingă pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius în comparație cu epoca industrială în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimarea anterioară a IPCC din 2018.

Apoi, până în 2050, creșterea va depăși acest prag - unul dintre limitele-cheie stabilit prin Acordul de la Paris -, chiar dacă omenirea va reuși să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.

“ESTE DOAR PRIMA SALVĂ”

Deși temperaturile planetare au crescut până în prezent cu +1,1 grade Celsius, omenirea poate constata cu propriii ochi efecte deja în acțiune.

Cu atât mai mult vara aceasta, odată cu incendiile care devastează vestul Statelor Unite, Grecia și Turcia, inundațiile produse în Germania sau China sau temperaturile care au ajuns până la 50 de grade Celsius în Canada.

“Dacă vi se pare că situația este acum gravă, amintiți-vă că ceea ce vedem nu este decât prima salvă”, a comentat Kristina Dahl, din cadrul Union for Concerned Scientists.

Chiar și la +1,5 grade Celsius, valurile de caniculă, inundațiile și alte evenimente extreme vor spori într-un ritm “fără precedent” în ceea ce privește amploarea, frecvența, perioada din an când se produc sau zonele afectate, avertizează raportul IPCC.

“Acest raport ar trebui să provoace fiori oricui îl va citi (...). Ne arată unde suntem acum și încotro ne îndreptăm din punctul de vedere al încălzirii globale: într-o groapă pe care continuăm să o săpăm”, a comentat climatologul Dave Reay.

În fața acestui viitor apocaliptic, apelurile la acțiune se multiplică.

“Pentru stabilizarea climei va fi nevoie de o reducere puternică, rapidă și durabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră, în scopul ajungerii la neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon”, a insistat Panmao Zhai, copreședintele grupului de experți care au elaborat această primă parte a raportului IPCC.

A doua parte a documentului, dedicată efectelor, preconizată să fie publicată în februarie 2022, arată în detaliu cum viața pe Terra va fi inevitabil transformată peste 30 de ani sau chiar mai devreme, potrivit unei versiuni preliminare obținută de AFP.

A treia parte a raportului, care va aborda subiectul soluțiilor, este prevăzută pentru martie 2022.

Calea de urmat este însă deja cunoscută în mare parte și presupune configurarea unei economii decarbonizate.

“Raportul trebuie să sune alarma pentru cărbune și energiile fosile înainte ca acestea să ne distrugă planeta”, a pledat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, acuzând aceste forme energetice alături de defrișări de “sufocarea planetei”.

ÎN RITMUL ACTUAL, NE ÎNDREPTĂM SPRE +4 SAU +5 GRADE CELSIUS

Întrucât emisiile de CO2 vor trebui reduse la jumătate până în 2030 pentru a atinge ținta de +1,5 grade Celsius, toate privirile se vor îndrepta înspre Glasgow, unde în noiembrie se vor reuni lideri din lumea întreagă.

“Nu mai e timp de așteptat și nici loc de scuze”, a subliniat Antonio Guterres, spunând că COP26 va trebui să fie un “succes” după această “alertă roșie pentru omenire” lansată de IPCC.

Dar până în prezent, doar jumătate dintre guverne au revizuit angajamentele referitoare la emisii de gaze cu efect de seră. Precedenta serie de angajamente, luată cu prilejul Acordului de la Paris din 2015, va avea ca efect o încălzire de +3 grade Celsius, dacă vor fi respectate, dar în ritmul actual, omenirea se îndreaptă spre +4 sau +5 grade Celsius.

În ciuda tuturor previziunilor sale sumbre, IPCC oferă cu toate acestea și o speranță.

În cel mai optimist scenariu, temperatura ar putea reveni sub pragul de 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului, cu condiția reducerii drastice a emisiilor și a absorbirii unei cantități mai mari de CO2 decât cea emisă.

CONSECINȚE IREVERSIBILE

Anumite consecințe ale încălzirii globale sunt însă “ireversibile”, subliniază raportul.

Valuri de căldură care până acum afectau planeta o dată la 50 de ani acum au loc cel puțin o dată la 10 ani. Cicloanele sunt tot mai puternice. Episoade de secetă severă au loc de 1,7 ori mai des decât înainte, iar sezoanele de incendii sunt tot mai intense și mai lungi ca durată.

Sub influența topirii ghețarilor polari, nivelul apelor oceanelor va continua să crească timp de “secole, chiar milenii”.

“Pare îndepărtat, dar milioane de copii născuți deja vor fi încă în viață în secolul al XXII-lea”, a subliniat Jonathan Bamber, unul dintre autorii raportului.

Pentru prima dată, IPCC subliniază de asemenea “că nu poate exclude” producerea unor “puncte de cotitură”, cum ar fi topirea calotei glaciare din Antarctica sau dispariția pădurilor, care va duce sistemul climatic către o schimbare dramatică și iremediabilă.

Gheața de deasupra Oceanului Arctic va dispărea cu totul cel puțin o dată până în 2050, potrivit notelor extrase de Reuters din raport. Regiunea se încălzește cel puțin de două ori mai rapid față de restul globului. Această topire va avea la rându-i ca efect accelerarea încălzirii, pentru că lasă expusă apă care absoarbe radiații solare, față de gheața care le reflectă.

ÎNCĂ NU SUNTEM CONDAMNAȚI LA EȘEC

Nu este însă un motiv pentru a renunța la luptă, ci dimpotrivă, mai spun oamenii de știință și activiștii. Întrucât încălzirea globală nu se produce ca prin magie la atingerea unui anumit prag: fiecare fracțiune de grad contează și amplifică efectele.

“Nu suntem condamnați la eșec”, a remarcat Friederike Otto, unul dintre autorii raportului.

“Nu vom permite ca acest raport să fie uita pe un raft”, a subliniat la rândul său Kaisa Kosonen, din partea Greenpeace. “Îl vom aduce cu noi în tribunale”.

NICI PANDEMIA NU A OPRIT ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ. GAZELE CU EFECT DE SERĂ AU ATINS NIVELURI-RECORD, DEPĂȘIND MEDIA ULTIMILOR 10 ANI

Concentrația gazelor cu efect de seră a atins în 2020 niveluri-record - iar creșterea a depășit media ultimilor zece ani -, își exprimă luni îngrijorarea Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU, cu șase zile înaintea COP26, la Glasgow.

“În ritmul în care crește concentrația gazelor cu efect de seră, creșterea temperaturii la sfârșitul secolului va fi cu mult mai mare decât obiectivele Acordului de la Paris, adică de 1,5-2°C peste nivelul preindustrial”, avertizează secretarul general al OMM, Petteri Taalas, la publicarea Buletinului Anual cu privire la gazele cu efect de seră.

“Suntem foarte departe de obiectiv”, subliniază el.

În acest buletin, OMM arată că principalele trei gaze cu efect de seră au atins un vârf în 2020.

Nivelurile creșterii anuale a concentrației dioxidului de carbon (CO2), metanului (CH4) și gazului ilariant (N2O) au depășit în 2020 media perioadei 2011-2020.

Astfel, încetinirea economiei impusă din cauza pandemiei “nu a avut o incidență perceptibilă” asupra nivelului și creșterii gazelor cu efect de seră în atmosferă, în pofida unei scăderi temporare a noilor emisii, precizează OMM.

“Trebuie să regândim industria, sectorul energetic, transporturile și întregul nostru mod de viață. Transformările necesare sunt abordabile din punct de vedere economic și sunt fezabile din punct de vedere tehnic. Nu avem timp de pierdut”, îndeamnă Petteri Taalas.

“Nu este vorba doar despre o formulă chimică și despre cifre într-un grafic. Acest lucru are repercusiuni masive asupra vieții noastre de zi cu zi și stării noastre de bine, asupra stării planetei și asupra viitorului copiilor și nepo-ților noștri”, trage un semnal de alarmă Petteri Taalas.

* * *

Nu asistăm la un moment în care urșii polari devin brusc aventuroși în ceea ce privește hrana - schimbarea alimentației lor este doar un simptom al încălzirii globale, care împinge la limită speciile, arată IFL Science.

Imaginile suprinse în premieră sunt descrise în jurnalul Polar Biology, întreaga scenă având loc în 21 august, aproape de un centru de cercetare din Hornsund, în arhipelagul Svalbard din nordul Norvegiei.

Înainte de anii 2000 se știa că urșii polari nu atacă renii, se arată în raportul științific. Lucrurile s-au schimbat din cauza încălzirii globale și se pare că ultimii care află sunt chiar renii.

Lasă un comentariu