MAMA, ÎMPĂRATUL ȘI... PATRIA

Distribuie pe:

* “În fața zeilor și a oamenilor cu judecată, DRAGOSTEA de PATRIE este mai prețuită, mai sfântă, mai respectată decât mama, decât tata, decât toți strămoșii. PENTRU PATRIE, chiar când ne supără orice sau oricine, trebuie să avem venerație, supunere, îndârjire”.

Socrate (469 î.Hr.-339 î.Hr.), înțelept și filosof grec.

* “Împăratul Napoleon Bonaparte (1769-1821), fiind exilat în Insula Sf. Elena, când a simțit că i se apropie sfârșitul vieții i-a trimis pe medici de lângă patul său și l-a chemat pe preotul său, Vignalit, și

i-a zis: «Părinte, eu cred în Dumnezeu, fiind crescut în religiunea creștină, vreau să împlinesc orânduirile ce mi le-a poruncit: să mă împărtășesc cu Sfintele Taine». Atunci s-a spovedit și s-a cuminecat. După aceea l-a chemat la sine pe generalul Montholon și i-a zis: «Ce fericit mă simt că mi-am făcut datoria de bun creștin. Asemenea fericire îți doresc și dumitale în clipa morții. N-am făcut aceasta în viață până eram pe tron, deoarece mărirea amețește pe om. Credința însă niciodată

n-am pierdut-o. Sunetul clopotelor totdeauna mi-au făcut plăcere, văzând un preot eram pătruns. Vreau să-i dau lui Dumnezeu cinstea cuvenită: voi ridica un altar în camera vecină și o să fac adorare (rugăciune) patruzeci de zile». Așa a murit marele Napoleon Bonaparte”.

Louis Philippe, conte de Segur (1753-1830), istoric și diplomat francez.

***

* “O mamă săracă avea un copil rău. Apucase cu băutura. Într-o noapte, chefui, se îmbătă, jucă la cărți, se bătu și fură. Fu judecat și condamnat la închisoare lungă și grea, pe care avea dreptul să o poată răscumpăra cu o sumă mare de bani. El scrise din temniță: «Mamă dragă, fie-ți milă de mine, plătește pedeapsa și mă scoate de aicea». Mama ce era să facă? Ce nu face o inimă de mamă? A căutat de lucru în stânga și dreapta și după eforturi supraomenești a reușit să-și scoată copilul de la pușcărie. Când acesta veni acasă cu lacrimi în ochi, sărutase mâinile mamei, dar ce văzu? Mâinile mamei erau pline de răni și de sânge. Fiul a înțeles imediat sacrificiul mamei și s-a îndreptat, ajungând o bucurie pentru mama sa.

În acest chip sunt și rănile Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru păcatele pe care noi le facem zilnic. «Iisuse, Scumpul nostru Mântuitor! Sărutăm Sfintele Tale mâini, care au sângerat de atâtea ori pentru păcatele și ticăloșiile noastre. Făgăduim că le vom cruța de noi sângerări. De câte ori se vor apropia ispitele de noi, ne vom gândi la scumpele Tale mâini pline de sânge și ne vom opri din păcat»“.

P.S. “Fățarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea paiul din ochiul fratelui tău. Căci nu este pom bun care să facă roade rele și, iarăși, nici pom rău să facă roade bune. Căci fiecare pom se cunoaște după roadele lui. Că nu se adună smochine din mărăcini și nici nu se culeg struguri din spini. Omul bun, din visteria cea bună a inimii sale, scoate cele bune, pe când omul rău, din visteria cea rea a inimii lui, scoate cele rele. Căci din prisosul inimii grăiește gura lui” (Luca, cap. 6. vers. 43 - 45).

PĂRINTELE ILIE

Lasă un comentariu