Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, marți, la Glasgow, cu reprezentantul special al președintelui SUA pentru climă, John Kerry, în marja Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP26), discuțiile vizând și includerea în sistemul național de producere a energiei din România a reactoarelor modulare mici.
Combaterea schimbărilor climatice este o prioritate atât pentru România, cât și pentru Statele Unite ale Americii, ambele țări fiind angajate să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, arată Administrația Prezidențială.
Potrivit sursei citate, discuția dintre cei doi oficiali s-a axat pe cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea, fabricarea și utilizarea tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De asemenea, s-a discutat și despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei nucleare și regenerabile, precum și în ceea ce privește stocarea energiei și electrificarea transporturilor.
În acest context, președintele Klaus Iohannis a menționat că România dorește să își reducă emisiile de dioxid de carbon, dar și să beneficieze de economia verde emergentă. Astfel, el a subliniat că țara noastră este interesată ca, în parteneriat cu Statele Unite ale Americii, să se implice în dezvoltarea și fabricarea de bunuri și servicii verzi și să genereze noi locuri de muncă.
Conform sursei citate, cu acest prilej, președintele României și oficialul american au anunțat un pas concret în efortul reciproc de reducere a emisiilor din sistemele energetice.
“România va include în sistemul național de producere a energiei reactoare modulare mici (SMR) până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Având în vedere avantajele generate de lanțurile valorice care se vor crea în jurul acestei tehnologii, România dorește să participe la producerea avansată de reactoare modulare mici în regiune, precum și la pregătirea resurselor umane și susținerea funcționării acestei noi tehnologii în alte țări, în condițiile în care tehnologia SMR asigură dimensionare adecvată și flexibilitate”, mai arată Administrația Prezidențială.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat că acest tip de colaborare pe mai multe paliere - dezvoltare de tehnologii, producție, servicii suport operare - trebuie extins și în alte domenii, în special energia regenerabilă și mobilitatea verde. El a punctat și că această cooperare strânsă în domeniul schimbărilor climatice va completa cooperarea de succes dintre România și Statele Unite ale Americii în multe alte domenii și va contribui la consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele două state.
MINISTRUL MEDIULUI APRECIAZĂ SEMNAREA DECLARAȚIEI DE LA GLASGOW; OBIECTIVUL TREBUIE SĂ FIE ACELA DE A NU MAI PIERDE SUPRAFEȚE DE PĂDURE, SPUNE EL
Ministrul interimar al Mediului, Tanczos Barna, a apreciat semnarea Declarației liderilor pentru păduri și utilizarea durabilă a terenurilor și a afirmat că principalul obiectiv global trebuie să fie, în primul
rând, acela de a nu mai pierde suprafețe de pădure, conform unui comunicat al ministerului de resort.
Peste 120 de șefi de state și guverne au adoptat marți, în cadrul segmentului la nivel înalt al Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice (#COP26) de la Glasgow, Declarația liderilor pentru păduri și utilizarea durabilă a terenurilor. Prin acest demers, comunitatea internațională își asumă stoparea și inversarea despăduririlor globale în următorul deceniu, ca parte a unui pachet de miliarde de dolari pentru a combate emisiile de gaze cu efect de seră.
“În următoarele decenii, statele semnatare vor lucra împreună pentru a păstra suprafețele de pădure pe care le avem astăzi, dar și pentru a crește exponențial aceste suprafețe. Această Declarație scoate în evidență diferența dintre transformarea definitivă a fondului forestier, sau a suprafeței împădurite, în teren agricol și exploatarea durabilă a pădurilor. Putem spune că în România nu există acel fenomen de despădurire, de transformare definitivă a terenurilor forestiere în teren agricol sau de alt tip. Într-adevăr, România trebuie să lupte împotriva tăierilor ilegale până va reuși să le stopeze definitiv. În 2021 am făcut pași foarte importanți în stoparea delictelor silvice, iar ritmul cu care exploatăm e susținut și de modul în care plantăm, replantăm și regenerăm pădurea. Ambele acțiuni trebuie să meargă în paralel, dar, bineînțeles, balanța trebuie să încline întotdeauna în favoarea regenerărilor. Trebuie să creștem suprafața împădurită, iar în acest scop ne ajută PNRR, cu cele 57 mii de hectare de terenuri forestiere care vor fi înființate, în ritm accelerat, până în 2026”, a declarat Barna Tanczos.
Potrivit acestuia, din anii 1990 încoace, suprafața împădurită a crescut constant în România, iar acest lucru este demonstrat și de datele statistice, dar și de observațiile realizate prin imagini satelitare, la nivel mondial. Dacă în anul 1990 erau, conform INS, 6.242.300 hectare de pădure, în anul 2020, această suprafață a crescut cu aproape 200.000 hectare, până la valoarea de 6.449.417 hectare.
“Cel mai important lucru este ca imediat după o eventuală exploatare a masei lemnoase, să existe și replantarea. Aceasta este obligația fiecărui proprietar, indiferent dacă proprietarul este statul român, o primărie sau proprietar privat. Prin SUMAL 2.0 și prin imaginile satelitare care vor fi implementate prin #PNRR, vom avea o monitorizare exactă a cantităților exploatate, o monitorizare exactă a obligațiilor de replantare sau de regenerare naturală și o monitorizare exactă a suprafețelor noi de pădure care se vor înființa prin PNRR”, a mai spus ministrul Mediului.
AGERPRES
