Mâncarea “curată” a devenit subiectul fierbinte al multor discuții, și chiar o obsesie, în zilele noastre. Cu toate acestea, există controverse privind cercetările și concluziile la care s-a ajuns, deoarece unii oameni de știință susțin că “mâncatul sănătos” și mâncarea “curată” pot duce la o alimentație dezordonată.
Rețelele sociale și publicațiile pe care mulți se bazează pentru a obține informații despre nutriție promovează adesea așa-numita “alimentație curată” și mulți susținători ai acestui concept promit beneficii, precum pierderea în greutate, ten strălucitor și o energie debordantă.
O alimentație “curată” poate duce la un stil de viață sănătos și la gestionarea greutății, dar, în același timp, unele interpretări eronate ale acestui concept pot avea consecințe grave asupra sănătății fizice și mintale.
“Mâncarea curată” este o mișcare ce a crescut rapid în popularitate în ultimul deceniu. În ciuda faptului că mulți oameni se angajează să mănânce “curat” pentru a fi mai sănătoși și pentru a pierde în greutate, nu există o definiție clară a conceptului, formulată de o sursă de încredere.
În general, “alimentația curată” ar putea fi descrisă ca alegerea alimentelor naturale și sănătoase - cele care nu conțin aditivi, conservanți și ingrediente rafinate și procesate.
Deși termenul a apărut, probabil, cu intenții bune, lipsa de claritate îl lasă deschis interpretării.
De exemplu, unii pot alege o abordare mai puțin restrictivă și pot urma un tipar de alimentație “curată”, care să includă mai multe fructe și legume întregi, fasole și proteine de bună calitate, limitând în același timp alimentele procesate. Alte formule pot fi mai restrictive și pot elimina alimente precum lactatele, glutenul, zahărul, precum și alimentele tratate cu antibiotice, pesticide și hormoni de creștere.
Beneficiile potențiale ale alimentației “curate”. Concentrarea pe o dietă “curată” poate fi benefică, deoarece reduce sarea, băuturile dulci și alimentele ultraprocesate. O versiune de alimentație “curată”, care include o dietă bogată în nutrienți, cereale integrale, fructe, legume, nuci și proteine sănătoase poate hrăni organismul în mod adecvat, susținând în același timp sănătatea generală și gestionarea greutății corporale.
Deși nu există studii științifice care să lege alimentația curată de beneficii pentru sănătate, există în schimb, cercetări care asociază lipsa unui regim alimentar echilibrat - evitat de obicei de către cei care mănâncă “curat” - cu bolile cronice.
De exemplu, potrivit unui studiu amplu, publicat în The BMJ (British Medical Journal), consumul cu 10% mai mult al unor alimente ultraprocesate crește, cu cel puțin 10%, riscul de boli coronariene, boli cerebrovasculare și boli cardiovasculare. (Alimentele ultraprocesate menționate în studiu au inclus produse din carne reconstituită, gustări sărate și alimente congelate.)
Riscurile potențiale ale alimentației “curate”. Cercetările arată că alimentația “curată” poate duce la restricții alimentare excesive, provocând deficiențe de nutrienți și determinând, totodată, grave suferințe mintale.
Lipsa de claritate și de coerență a mișcării de alimentație “curată” îi poate face pe oameni să clasifice anumite alimente drept “rele” și alte alimente drept “bune”, fără dovezi științifice solide care să susțină această etichetare.
Acest lucru poate duce la o obsesie dăunătoare pentru alimentația sănătoasă, fără a ști, de fapt, în ce constă aceasta.
Potrivit National Eating Disorders Association, alimentația “curată” și dietele drastice cresc riscul de ortorexie nervoasă (mania, obsesia de a mânca “sănătos”), la granița cu tulburările mintale.
Este important de reținut că există o diferență între ortorexie și restricțiile alimentare. În timp ce unii oameni pot evita anumite alimente din motive etice, religioase sau legate de sănătate, cei cu ortorexie au gânduri obsesive despre obiceiurile lor alimentare.
Atâta timp cât tiparul alimentar al unei persoane include alimente din toate grupele de alimente, nu trebuie să existe motive de îngrijorare. O dietă sănătoasă și echilibrată este cea mai bună abordare, indiferent de tiparul alimentar pe care îl urmăm.
În timp ce obsesia pentru alimentația “curată” nu este sănătoasă pentru minte și corp, este important să urmăm un regim alimentar sănătos, bogat în nutrienți. Există modalități de a găsi un echilibru just între alimentația curată și alimentația sănătoasă, fără teamă sau restricții.
De exemplu, o dietă nutritivă poate include produse congelate și conserve, cu excepția celor cu adausuri de sare, zahăr și siropuri.
Nu toate alimentele procesate sunt neapărat rele și nici nu trebuie eliminate complet. De fapt, majoritatea alimentelor vândute astăzi în magazine sunt procesate într-o oarecare măsură.
Potrivit specialiștilor, o dietă nutritivă pentru adulți include: * legume de toate tipurile și culorile * fructe, cu accent pe fructe întregi * cereale, cel puțin jumătate fiind cereale integrale * produse lactate, inclusiv lapte cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi și brânză fără lactoză * alimente proteice, inclusiv carne slabă, carne de pasăre, ouă, fructe de mare, nuci, semințe, produse din soia, fasole, mazăre și linte * uleiuri, inclusiv uleiuri vegetale.
Deoarece definiția alimentației “curate” variază foarte mult în funcție de persoană, nu există cercetări care să demonstreze că are mai multe beneficii decât alte modele alimentare.
În timp ce unii pot urma, cu succes, un model de alimentație “curată”, permițându-și restricții, alții pot fi expuși riscului unei alimentații dezordonate, cu riscurile ce decurg pentru sănătate.
Din păcate, existența unor indivizi necalificați care oferă sfaturi greșite cu privire la o alimentație “curată” ne poate expune și mai mult riscului de a dezvolta modele alimentare dezordonate. (sursa - medicalnewstoday.com)
Traducere și sinteză de ILEANA SANDU
