M-am uitat pe câteva comentarii ale oamenilor care urmăreau pe rețelele sociale sesiunile de informare de la Maratonul Informării și m-am îngrozit. Se vorbea despre minciuna doctorilor, hoție, despre dictatura medicală, experimente...
Cum putem lansa astfel de acuzații la adresa corpului medical?
Aceiași oameni care de luni de zile fac eforturi supraomenești pentru a salva viața semenilor... au fost cadre medicale care au murit la datorie.
De personalul medical ne legăm speranțele când avem o problemă de sănătate sau când ajungem la spital!
Dragi români,
Niciodată nu vom fi bine dacă vom continua să ne suspectăm unii pe alții, să ne acuzăm, să ne arătăm cu degetul, să ne sabotăm! Acest război se câștigă doar prin solidaritate, prin implicare față de suferința semenilor.
Vreau să înțelegeți... noi avem nevoie de dumneavoastră! De toți!
Noi suntem de aceeași parte a baricadei cu dumneavoastră. Ne dorim cu toții același lucru... să nu mai moară bunicii, părinții și prietenii noștri, copiii să meargă la școală în siguranță, pacienții cu alte afecțiuni să beneficieze la timp de îngrijirile medicale necesare.
Mă întreb: oare câți oameni mai trebuie să moară ca să înțelegem? Cum de am devenit atât de nepăsători față de suferință? Când și cum am devenit așa de ușor de păcălit de tot felul de indivizi iresponsabili care propagă “moartea” prin dezinformarea pe care o fac... care cresc ezitarea, confuzia, frica și indecizia?!
Avem nevoie de dumneavoastră. Veniți alături de noi! Implicați-vă în lupta împotriva pandemiei. Aveți încredere în corpul medical!
Vaccinarea este cea mai eficientă măsură pe care azi o avem la îndemână pentru a ne proteja sănătatea nouă și celor dragi. Vaccinurile nu sunt perfecte...cum nu sunt perfecte nici tratamentele, nici metodele de diagnostic, dar sunt cele mai bune arme pe care le avem la îndemână!
Dr. VALERIU GHEORGHIȚĂ, coordonatorul campaniei de vaccinare
ÎNTRE CINISMUL CALCULELOR DE EFICIENȚĂ ȘI DREPTUL LA O ȘANSĂ
Cu neplăcută surprindere am citit deunăzi declarațiile doamnei ex-ministru al sănătății despre așa-zisul exces de discuție în spațiul public referitor la lipsa medicamentelor destinate COVID-19. Azi pot spune că întreg corpul medical este jenat și indignat de cinismul calculelor de eficiență pe care domnia sa le-a expus.
În numele medicilor, îi amintesc colegei noastre de jurământul lui Hipocrate pe care l-a depus când înclin să cred că era mai idealistă și avea încă, poate, convingerea că orice pacient are o șansă a lui, pe care nu i-o pot refuza nici statisticile mai puțin liniștitoare (oare de unde ați găsit cifrele acelea, doamna doctor?), nici economiștii.
Dacă trebuie “să tratăm 1000 de pacienți cu Tocilizumab ca să salvăm 30 dintre ei”, să nu îl administrăm? Dar dacă unul dintre cei bolnavi vă este foarte apropiat se schimbă raționamentul? Fiecare este foarte apropiat cuiva și are dreptul la o șansă.
Statistica e pentru evidențe de sănătate publică, șansa la viață e a fiecăruia.
Probabil, nefericita explicație a fost în mare măsură o stângăcie de limbaj, o incoerentă argumentare pro-vaccin. Dar e oare loc azi de gafe în decizii și mesaje, din nou?
Cu paturile de spital pline-ochi de pacienți în căutarea unei guri de oxigen, vă gândiți acum la un calcul economic de profilaxie versus terapie? Poate era mai bine să-l fi inițiat cu luni multe înainte, și să fi decis atunci o strategie a șansei la viață.
Justificările de azi, mai ales cele de o asemenea factură, sunt tardive. (n.n. - material postat pe pagina de socializare)
Prof. univ. dr. LEONARD AZAMFIREI, rectorul UMFST “George Emil Palade” Târgu-Mureș
VIAȚA, CA O PARADĂ A MODEI…
Viața noastră cu SARS-CoV-2 se va transforma încet, încet...
Dintr-o pandemie cu sute de milioane de bolnavi și cu măsuri restrictive legate de circulație, economie și școală vom trece în următorii ani, probabil, la o boală endemică, cu accentuări sezoniere ale circulației virusului, în diverse comunități. De ce?
1. Pentru că lumea a devenit foarte mică... putem circula rapid, în mai puțin de o zi, de pe un continent pe altul. Și mutațiile, care generează variantele mai contagioase, vor putea ajunge fără opreliști din Asia în Africa sau Europa.
2. Pentru că vaccinurile, chiar și în schemă completă, NU garantează lipsa infectării, dacă nu luăm mijloace de protecție, concordante cu gradul de transmitere a virusului în acea comunitate. Chiar și cadrele medicale, care sunt vaccinate și poartă mască și echipament de protecție, se pot uneori îmbolnăvi.
3. Persoanele vaccinate, după un număr de luni, încep “să piardă” din protecție, astfel că riscul devine mare, după 6 luni de la completarea schemei primare. Mai ales la persoanele în vârstă e valabil acest fenomen.
4. Care ar fi atunci beneficiul MAJOR al vaccinării? Pentru un om, ca individ singular, marele beneficiu este prevenția formelor foarte grave de boală și mai ales de deces. În cazul celor fragili și vârstnici, vaccinarea scade cu un ordin de mărime riscul de deces. Iar pentru un tânăr scade gravitatea bolii și încărcătura virală, astfel că este puțin mai puțin contagios.
Mesajul de luat acasă - viața noastră cu maladia COVID-19 va deveni ca o paradă de modă. Vom schimba “hainele” după cum se schimbă vremea și după cum va fi trendul impus de transmiterea comunitară...
Nu în ultimul rând va conta și cum ne raportăm la ... “modă”. Unii o vor lua în râs, alții vor adopta cu ușurință ultimele noutăți.
Fără testarea masivă a tuturor celor la risc, fără reguli de protecție non-farmacologică, fără aer curat, fără medicații eficace și fără vaccinare vom fi mereu la risc.
Iar ieșirea de la parada modei (care este viața noastră) este către spital, sau mai rău, indiferent de vremuri... (material postat pe pagina de socializare)
Dr. MIHAI CRAIU, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandru Russescu”, București
“…PENTRU SORA MAI MICĂ A FOST PREA TÂRZIU…”
Acum două săptămâni am primit rezultatul testelor lor, două surori pe care nici nu mai știu de când nu le-am văzut. Am sunat pe numărul din raport și mi-a răspuns sora mai mare, vorbind cu greu, cu pauză după fiecare cuvânt. În fundal se auzea tușind sora cea mică, leat cu mine.
Cineva din familie le-a dus la insistența mea un pulsoximetru...pozele ecranului mi-au tăiat și mie respirația: 51% și 72%. (saturație oxigen - n.n.) Mi-au trebuit ORE să le conving să plece la spital. Frica față de “ororile din spital” de care auziseră la televizor le paralizase...
Pentru sora mai mică a fost prea târziu. Pentru ea am auzit clopotul bisericii în urmă cu câteva zile și pentru amintirea ei și a celorlalți pe care i-am pierdut în Valea asta a plângerii care a ajuns România, mi-am pus masca neagră.
Sora cea mare a venit astăzi, după două săptămâni de la testare, la cabinet. În doliu, mi-a spus pustiită cât regretă deciziile ei și cât de mare e diferența față de ce a văzut la televizor și felul în care se poartă oamenii din spital cu bolnavii ca ea sau sora ei...
De ce se întâmplă asta?
Eu sper ca realizatorii, producătorii, prezentatorii, regizorii acelor emisiuni sau autorii acelor “live” uri de pe social-media să-și găsească liniștea atunci când și femeia asta amarâtă de la țară va fi împăcată.
Dr. SANDRA ALEXIU, președintele Asociației Medicilor de Familie București și Ilfov
ORICÂT DE RECEPTIV AȘ FI, NU AM CUM SĂ ÎNȚELEG TUPEUL UNORA!
Ajung în UPU bolnavi, aduși de aparținători sau de ambulanță, după 2-3 săptămâni de stat acasă cu o saturație de 40%, pentru că s-au tratat cu tot ce au găsit pe Facebook, că doar e plin de experți pe acolo… Nevaccinați, că nici în așa ceva nu cred.
Dar i-au adus la spital, că nu mai puteau să respire acasă!
Fac un CT și… surpriză… 80-90 % afectare pulmonară.
Și încep apoi să se revolte, că de ce stau în UPU cu zilele?
De două luni se spune că nu sunt locuri în secțiile de ATI, dar tu ai văzut pe undeva că paturile stau goale și medicii stau la țigară?
Și dacă printr-o minune ajunge pacientul în secția de ATI, “tu” ce zici!?
Păi dacă am fost nesimțit încă de la început, hai să continui și acum… și ce faci!?
Da, îl înveți pe medic medicină! Suntem sunați să ni se spună cum să îi tratăm, ce flux de oxigen să-i dăm, ce substanțe avem voie să folosim!
Și acum eu îi întreb… Când ai văzut că se simte rău, de ce nu ai apelat la cei 3D, pe care-i urmărești și de sfatul cărora asculți pe Facebook (Dana, Diana și Dan)!?
Că doar cei de la ambulanța nu se plimbă pe străzi și zic: Ia, hai să intrăm aici, să mai luăm un pacient, că și așa nu avem ce face!
De ce îl aduci la spital, când nu ai încredere în medici și în personalul medical?! Am fost întrebat dacă e ceva ce m-a impresionat în această pandemie.
Răspunsul a fost: da! Da, m-a impresionat personalul medical care după atâta timp încă muncește și încă este acolo, deși fiecare are viața lui personală!
Nu a renunțat nimeni, cu toate că își expun sănătatea în fiecare zi!
Aparținătorii care au primit drept la vizită nu au rezistat mai mult de 5 minute echipați în combinezon. Și atunci, din respect pentru oamenii ăștia care sunt zi de zi acolo și îți vor binele cu adevărat, măcar ai bunul simț, să taci!
Dr. AMIN ZAHRA, medic la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara
N.red. Potrivit datelor oficiale (la 10 noiembrie a.c.), de la începutul campaniei de vaccinare, au fost administrate în total 13.431.824 de doze, iar 6.635.824 de români sunt imunizați cu schema completă.
Numărul cazurilor noi este în scădere, dar, din păcate, numărul deceselor este în continuare extrem de mare. De asemenea, la ATI sunt în continuare aproape 1800 de pacienți în stare foarte gravă. (alte surse - ROvaccinare - platformă națională de informare)
ILEANA SANDU
