ALTERNATIVĂ LA IMPORTUL DE FRUCTE

Dincolo de criza politică, micii producători agricoli sunt preocupați de lucrările de sezon în grădina de lângă casă. Cititorii care ne-au solicitat informații, nicidecum nu s-au referit la actualitatea politică, fiind preocupați, mai degrabă, de lucrările agricole de sezon, mă refer la tratamente fitosanitare, la plantat pomi și arbuști fructiferi. De pildă, cum se fac aceste lucrări în luna noiembrie, care sunt avantajele plantărilor de toamnă.

Dr. ing. Mihai Tomșa, un specialist în horticultură, cu o experiență practică de zeci de ani, recomandă procurarea materialului săditor certificat, produs de o pepinieră autorizată și respectarea cu strictețe a tehnologiei de plantare. Am solicitat informații de la domnia sa, întrucât foarte mulți cetățeni au fost păcăliți în ultimi ani de comercianții care oferă puieți de pomi altoiți, în sensul că, după ce au investit bani în procurarea materialului săditor, după doi-trei ani s-au trezit că au plantat în grădina de lângă casă alt soi, chiar și altă specie decât cea achiziționată.

Din recomandările domniei sale am reținut, pentru cititorii ziarului “Cuvântul liber”, un cotidian care de peste trei decenii vă oferă informații și sfaturi practice, următoarele aspecte:

- Plantatul pomilor fructiferi în luna noiembrie, până la apariția înghețului la sol în profunzime, favorizează o prindere garantată, datorită ploilor de toamnă, care ajută rădăcinile să lucreze chiar și după plantare, iar rănile de pe rădăcini au suficient timp de vindecare. De reținut că, în sezonul rece, se formează pe rădăcini noi perișori absorbanți, care asigură reluarea vegetației din primele zilei de primăvară. Pomii au timp să acumuleze o cantitate suficientă de substanțe nutritive în ramuri, iar lăstarii cresc cu până la 30 la sută față de plantarea de la începutul primăverii. În plus, intră în vegetație cu 10 zile mai devreme față de cei plantați primăvara. Este recomandat să nu fie plantați pomii fructiferi pe soluri pietroase, calcaroase, sărăturoase sau mlăștinoase, PH-ul să fie neutru, slab acid sau alcalin. Pentru cei care înființează plantații pomicole pe suprafețe mai mari, este indicat să apeleze cu probe din sol, pentru analize, la Laboratorul Județean de Pedologie și Agrochimie din Sângeorgiu de Mureș, unde buletinele de analiză sunt ieftine.

Pentru zona noastră sunt indicate soiurile de păr, măr, cireș, gutui, prun, mai puțin piersicul și nectarinul.

Dezamăgit, în ultimii ani, de calitatea materialului săditor, achiziționat de la diverși producători amatori, zilele trecute m-am deplasat la Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Voinești, județul Dâmbovița, de unde am mai cumpărat, în urmă cu trei ani, puieți de măr din soiuri rezistente la rapăn și făinare, soiuri de care am fost extrem de mulțumit, fiindcă în anul trei de la plantare m-au răsplătit mulțumitor. Departe de mine ideea de a lansa o publicitate mascată pentru această stațiune, amintesc doar că aici s-a menținut sectorul de cercetare, sector care deține cea mai mare colecție de soiuri de măr din România, peste 600 de soiuri.

Pe vremuri, în Târgu-Mureș, exista o Stațiune de Cercetare Pomicolă, cu pepinieră, unde se produceau puieți altoiți din toate speciile, recomandați în zonă, funcționa chiar și un sector de cercetare pentru arbuști fructiferi. La ora actuală, din livezile cu meri a rămas doar o amintire.

Din nefericire, școlarii primesc săptămânal un măr din import, fără gust, fără miros, în timp ce medicii nutriționiștii ne recomandă să consumăm mere românești. Alternativa la această mârșăvie politică este în a planta pomi fructiferi în grădina de lângă casă, în curțile școlilor, bisericilor etc.

VASILE BOTA

Lasă un comentariu