Europa este mai bine pregătită pentru o a doua iarnă pandemică, pe măsură ce numărul cazurilor este din nou în creștere pe cuprinsul continentului, iar țările investesc masiv pentru a extinde numărul de paturi în unitățile de terapie intensivă ale spitalelor, se arată într-o amplă și documentată analiză a situației pandemice, întreprinsă de prestigioasa publicație digitală Politico.
Mai multe paturi, medicamente mai bune și vaccinuri eficiente - Europa este mai mult decât pregătită pentru o nouă iarnă cu coronavirus. Dar nu același lucru se poate spune despre personalul medical din prima linie, notează autorii.
Federația Europeană a Asistenților Medicali estimează că aproape o treime dintre asistentele care lucrau înainte de pandemie și-au părăsit, între timp, locurile de muncă.
Personalul din prima linie este la limită, avertizează experții în sănătate și grupurile profesionale, deoarece medicii și asistenții din unitățile de ATI, care au muncit fără probleme timp de un an și jumătate, își reduc din ce în ce mai mult orele de lucru din cauza epuizării - unii chiar renunțând la profesie, epuizați și dezamăgiți.
Vestea bună este că, în comparație cu anul trecut, UE dispune de vaccinuri, medicamente noi și o capacitate de paturi și ventilatoare mai mare ca niciodată. Nici COVID-19 nu mai este boala misterioasă care a măturat, ca un tzunami, sistemele de sănătate ale Europei, iar medicii și asistenții care lucrează în unitățile de terapie intensivă au acumulat experiență în tratarea pacienților cu COVID-19.
Dar Europa “nu a ieșit, încă, la liman”, avertizează experții. Cel mai recent val de contagiune a fost mai dramatic în estul continentului, dar acum, chiar și vestul - mai vaccinat - atinge noi vârfuri.
Răspândirea gripei - care abia dacă s-a făcut simțită anul trecut - ar putea aglomera și mai mult spitalele. Anii cu un număr scăzut de cazuri sunt, de obicei, urmați de “vârfuri”, deoarece sistemul imunitar al oamenilor devine, progresiv, mai susceptibil la boală. Autoritățile din sănătate avertizează, de asemenea, că un număr record de copii mici sunt spitalizați cu virusuri respiratorii, tot din același motiv.
Dacă paturile și medicamentele pot fi cumpărate “în vrac”, pregătirea personalului poate dura ani de zile, ceea ce face ca oferta de medici și asistenți bine pregătiți să constituie un factor limitativ pentru acordarea de îngrijiri corespunzătoare.
“Nu ne vom mai lăsa păcăliți”, afirmă oficialii din sănătate. Continentul, aflat din nou în epicentrul pandemiei, nu a stat cu mâna-n sân, în ultimele 12 luni. Atât Comisia Europeană, cât și țările membre au investit în tratamente despre care s-a demonstrat că reduc mortalitatea cauzată de coronavirus. Iar apariția medicamentelor antivirale precum cele dezvoltate de Roche și Pfizer va înclina și mai mult balanța în favoarea medicilor care luptă cu virusul.
Europa este, de asemenea, mai bine pregătită pentru această iarnă, din punct de vedere al infrastructurii. Ca răspuns la primul val, când sistemele de sănătate au fost copleșite de pacienți și au ajuns aproape de colaps, guvernele au investit în achiziționarea de paturi de terapie intensivă și de aparate respiratorii.
La cererea Comisiei, Societatea Europeană de Medicină Intensivă (ESICM) a contribuit la elaborarea unui program de formare a medicilor de alte specialități decât terapia intensivă, care să-și poată ajuta colegii, atunci există o creștere a numărului de pacienți. Programul s-a dovedit a fi un succes - cu aproximativ 17.000 de medici și asistenți medicali instruiți în ATI - peste ținta de 10.000.
S-a dovedit, de asemenea, că țările învață să mărească și să reducă, alternativ, capacitatea spitalelor, ca răspuns la evoluția coronavirusului. Dar presiunea suplimentară asupra sistemelor de sănătate are un preț: amânarea altor tratamente și a intervențiilor chirurgicale, recunosc autorii.
Experții din cadrul Observatorului European afirmă că adevărata problemă nu o reprezintă numărul de paturi și de aparate de respirat, ci asigurarea personalului calificat. Țările europene se confruntă, în special, cu dificultatea de a păstra personalul spitalicesc epuizat.
Potrivit Comitetului Permanent al Medicilor Europeni (CPME), “condițiile extreme de muncă” încep să-i scoată pe medici din profesie. Iar situația celor care au rămas în sistem a continuat să se înrăutățească - un sondaj realizat de Organizația Medicală Irlandeză la începutul anului arătând că șapte din 10 medici au un risc ridicat de epuizare profesională (“burnout”).
“Condițiile de dinaintea pandemiei erau proaste, iar pandemia a exacerbat această situație”, sunt de părere experții.
Chiar și sistemele de sănătate prezentate ca exemple de succes sunt sub presiune. În iunie, asistentele daneze au intrat în grevă timp de aproape 10 săptămâni pentru a cere salarii mai bune înainte de a fi obligate, prin decret guvernamental, să se reîntoarcă la muncă. Greve au avut loc și în Franța, Belgia și în alte țări.
Pe termen lung, guvernele vor trebui să valorifice spațiile neutilizate. “Am învățat că, pentru a asigura reziliență în sistem, trebuie să creăm rezerve”, spun specialiștii în terapie intensivă, deoarece, specifică aceștia, în timpul unei ierni “normale” - fără pandemie - rar se întâmplă să fie mai mult de 10 până la 15% din paturi disponibile. Adesea toate paturile sunt ocupate.
Creșterea numărului de personal va trebui să meargă mână în mână cu creșterea capacității spitalelor, în contextul în care suplimentarea cu 10 paturi de terapie intensivă necesită o creștere cu 20 până la 60 a numărului de asistenți și cu 10 a celui de medici - și asta fără să ia în considerare fizioterapeuții, farmaciștii și alt personal auxiliar. Formarea unei asistente de terapie intensivă poate dura cinci ani, iar a unui medic - până la un deceniu, se mai arată în materialul citat. (sursa - politico.eu)
N.red. Austria intră, de luni, în lockdown național și impune vaccinarea obligatorie, informează BBC. Cancelarul Alexander Schallenberg a anunțat că aceste restricții dure vor dura maximum 20 de zile, iar vaccinarea va deveni obligatorie începând cu luna februarie. Măsurile vin ca răspuns la numărul record de cazuri noi de COVID din ultima perioadă, dar și ca urmare a faptului că Austria are una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Europa de Vest. “Nu vrem un al cincilea val”, a declarat cancelarul, potrivit sursei citate, iar ministrul Sănătății, Wolfgang Mückstein, a spus că un lockdown total reprezintă singura soluție. Dacă acest lucru se va întâmpla, Austria va deveni prima țară din UE care va impune vaccinarea obligatorie anti-COVID.
Slovacia, Cehia, Grecia, Țările de Jos și Germania sunt alte țări europene care au introdus noi restricții pentru cetățenii nevaccinați, ca urmare a creșterii numărului de infectări.
Directorul regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a avertizat că “urmează o iarnă grea”. El a dat vina pe rata insuficientă de vaccinare, dar și pe “relaxarea măsurilor preventive și răspândirea variantei Delta, mai transmisibilă”.
Traducere și sinteză de ILEANA SANDU
