“Până în 2050 se așteaptă ca populația globului să ajungă la 10 miliarde de oameni. Pentru a hrăni populația în creștere, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) prezice că industria agricolă va trebui să producă cu 70% mai multă hrană, fără a crește suprafața terenurilor agricole. Asta înseamnă aproximativ cu un miliard de tone mai mult grâu, orez și alte cereale și cu 200 de milioane mai multe tone de alimente pe an, pe aceeași suprafață agricolă”.
Creșterea atât de mare a nevoii de alimente este îngrădită de măsurile tot mai prezente ale protejării mediului impuse, la nivel mondial, pentru a opri degradarea apelor oceanelor, fluviilor, râurilor și lacurilor care sunt distruse, contaminate de nepăsarea oamenilor prin aruncarea deșeurilor, a materialelor de care nu mai au nevoie, în ape, păduri, terenuri, otrăvind concomitent produsele agricole, hrana și sănătatea, măcinate de cele mai crunte boli și epidemii, să amintim doar de cancer și de virusul CODID-19, care ucid zilnic sute de mii de oameni pe tot globul.
Însă acum, în prezent, puține terenuri agricole mai sunt necultivate, creșterea cerințelor tot mai mari de hrană se poate rezolva doar prin mărirea randamentului terenurilor pentru a asigura cererea mereu crescândă de hrană, încât să se atingă cât mai repede obiectivul global de eradicare a foametei. Progresul obținut este semnificativ, crescând de trei ori din 1948 până în 2017 a productivității în agricultură. Cum? Prin profesionalizarea fermelor, mărirea lor și concentrarea lor pe culturi extrem de productive, în zona lor de activitate. Înțelegând că agricultura intensivă a avut un impact negativ asupra biodiversității, sănătății solului și climei, ceea ce a redus capacitatea naturală de a menține randamente mari, pe termen lung. În plus, siguranța alimentară a devenit periculoasă (ce se întâmplă acum când nu știm ce conțin produ-sele pe care le mâncăm, când accentul se pune doar pe aspectul comercial), estimând că 600 de milioane - aproape 1 din 10 persoane din lume - se îmbolnăvesc după ce mănâncă alimente contaminate cu substanțe chimice și 420.000 mor în fiecare an. Acordul european Green Deal și alte inițiative ecologice, la nivel global, pun accent pe practicile agricole durabile, pentru a asigura alimente sănătoase pe termen lung, având grijă și de protecția mediului.
Preferințele consumatorilor zilelor noastre sunt pentru a mânca produse certificate ecologic, cultivate fără folosirea, după ureche, a substanțelor chimice periculoase. Ca urmare, se caută și se preferă produsele locale, tradiționale (exemplu roșiile și fructele, lactatele), chiar dacă sunt mai scumpe, sunt sigur sănătoase.
Fermierii s-au convins că digitalizarea îi ajută direct să producă mai eficient și la cerințele pieței. Digitalizarea agriculturii este benefică pentru fermieri, deoarece îi protejează de tripla pierdere pe care o au pe parcursul anului. În primul rând că își pot planifica producția, calitățile solului și nevoile reale ale culturilor, perioada optimă de sezon. În al doilea rând, prin folosirea softului, îi ajută în gestionarea fermelor, reduce pierderea de îngrășăminte, la o producție mai sigură a calităților și a protecției culturilor cu până la 30%. În faza de producție, fermierii pot elimina erorile de calcul în aplicarea practicilor de lucru. Numai din cauza dăunătorilor și a bolilor, pierderile sunt între 20% și 40%, în fiecare an.
Lipsa forței de muncă reprezintă unul dintre principalii factori de aplicare a automatizării a operațiunilor agricole, de folosire a unor utilaje, senzori, roboți, într-o agricultură de precizie și software, de gestionare a fermelor cu tehnologii majore.
Astăzi, există multe tehnologii disponibile care au un impact rapid și asigură un excelent randament. În timp ce investițiile tradiționale în echipamente agricole aduc rentabilitatea aceasta în 7-10 ani, platformele de gestionare a fermelor, precum AGRIVI, aduc rentabilitatea investiției din primul sezon operațional.
Soluțiile agricole digitale sunt importante pentru îmbunătățirea eficienței lanțului valoric agroalimentar general. Soluția AGRIVI pentru agricultura digitală sunt folosite astăzi de ferme de toate dimensiunile, precum și de companii alimentare, guverne, bănci agroindustriale și alte părți interesate de creșterea eficienței producției agricole, pentru a avea hrană suficientă și în viitor, când populația va ajunge la 10 miliarde de oameni.
În concluzie, OMS și FAO au tras semnalul de alarmă privind pericolul eminent al apariției, peste 20-30 de ani, a crizei alimentare globale dacă nu se vor lua și aplica măsuri urgente privind sporirea producției de alimente și folosirea cu chibzuință a lor, de către populația întregii lumi. Mai exact, oamenii, mai ales, din țările dezvoltate să nu mai cumpere produse alimentare în cantități ce depășesc nevoile de consum zilnice. De ce? Pentru că și în prezent se aruncă lunar și anual la gunoi multe milioane de tone de alimente, în timp ce în țările sărace și în curs de dezvoltare, anual mor de foame milioane de oameni și mai ales copii.
IOAN HUSAR
