Dacă în Sfânta și Creștineasca Biblie stă scris: “La început a fost cuvântul”, apoi să știți că în istoria românilor și a României ar trebui să stea scris că “La început a fost Sarmizegetusa Regia”. Amintita așezare purtând, până în zilele noastre, această veche denumire a capitalei Daciei preromane. Pornind de la termenii latinești sarmis et getusa, istoricii-lingviști presupun că numele de Sarmizegetusa ar putea fi sinonim cu acela de “așezarea sarmaților și a geților”. Ridicată pe vârful ascuțit al unei stânci înalte de 1.200 de metri, Cetatea Grădiștei Muncelului era, înainte de cucerirea romană, cea mai mare și puternică fortificație dacică. Ca urmare, în componența perimetrului ei de apărare, în suprafață de 32 de hectare, intrau încă șase citadele, precum și o întinsă zonă sacră, înglobând și un “Calendar Circular”, ce dăinuie până în zilele noastre, fiind una dintre principalele atracții turistice. De altfel, de un pitoresc aparte este întregul ținut daco-roman al Țării Hațegului, flancat de lina streașină împădurită a munților Orăștiei și Retezatului, iar a sa trecătoare-defileu poartă simbolica denumire de “Porțile de Fier ale Transilvaniei”. Inclusă în Catalogul Patrimoniului Mondial UNESCO, Sarmizegetusa Regia face parte integrantă din Parcul Național Grădiștea Muncelului Ciodovina, respectiva rezervație naturală din Munții Șurianu, întinzându-se pe o suprafață de aproape 40.000 de hectare.
IOAN VULCAN-AGNITEANUL
