Rezistența la antimicrobiene (AMR) este larg răspândită în Regiunea Europeană a OMS. În fiecare an, peste 670.000 de infecții apar în țările Uniunii Europene/Spațiului Economic European (UE/SEE) din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice și aproximativ 33.000 de persoane mor ca urmare directă a acestor infecții * Pentru țările din afara UE și zona cea mai estică a Regiunii Europene a OMS, acest număr poate fi și mai mare, dar nu există date suficiente pentru a oferi o imagine clară a situației * În țările UE/SEE, povara pentru sănătate a AMR este comparabilă cu cea a gripei, tuberculozei și HIV/SIDA la un loc, potrivit estimărilor Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC)
„COVID-19 ne-a lovit puternic. Dar în timp ce luptăm cu o urgență de sănă-tate, nu putem lăsa garda jos în lupta împotriva altor amenințări pentru sănătate. În urmă cu șase ani, AMR a fost declarată una dintre amenințările majore pentru sănătatea oamenilor și a fost elaborat Planul de acțiune global al OMS privind rezistența la antibiotice.
Dar conștientizarea și sentimentul de urgență încă lipsesc în rândul politicienilor din întreaga lume", a declarat dr. Hans Henri P. Kluge, director Regional OMS pentru Europa.
Majoritatea statelor membre ale Regiunii Europene a OMS și-au dat seama de necesitatea acțiunii și au sporit eforturile pentru a combate RAM; 85% dintre țările din regiune au dezvoltat planuri naționale de acțiune privind RAM - acum 5 ani, această cifră era de 50%.
Cu toate acestea, planurile în sine nu sunt suficiente, provocarea care urmează este de a asigura o implementare cuprinzătoare și o finanțare adecvată. 20% dintre țări raportează fie că nu au capacitatea de a genera date de supraveghere a RAM, fie colectează date doar la nivel local și fără o abordare standardizată sau armonizată. Fără astfel de date, este dificil de a cunoaște amploarea problemei și de a găsi soluții adecvate, apreciază experții OMS.
Rezistența la antibiotice e un fenomen în plină creștere, mai periculos pentru omenire decât încălzirea globală, potrivit autorităților sanitare internaționale. Descoperirea penicilinei a marcat intrarea omenirii în era antibioticelor și a revoluționat medicina. Dar, de-a lungul timpului, bacteriile periculoase au devenit din ce în ce mai rezistente. Consumul de antibiotice a crescut dramatic în ultimii 20 de ani - cu 65% și cu consecințe grave asupra sănătății. Va veni o vreme când nu vor mai lupta deloc împotriva bolilor. Sally Davies, coordonator al echipei de cercetători: „Cum se întâmplă și cu încălzirea globală, noi, oamenii, ne facem asta cu mâna noastră, dar ne va ucide înainte de a o face schimbările climatice. (…) Se pare că omenirea nu prea se pricepe să iasă dintr-o problemă care se agravează cu încetinitorul". Potrivit studiilor făcute în Marea Britanie, 10 milioane de oameni vor muri în fiecare an dacă nu se găsește o rezolvare a problemei. Vor fi mai multe victime decât fac la ora actuală diabetul sau cancerul! Sunt propuse și primele măsuri. De exemplu, o mai mare grijă față de proveniența produselor alimentare, care pot conține antibiotice. Cercetătorii au mai tras semnale de alarmă asemănătoare. De câțiva ani, ei compară rezistența la antibiotice cu amenințările cele mai mari la adresa omenirii și o numesc „o bombă cu efect întârziat".
***
Antibioticele sunt medicamente importante, care pot salva multe vieți, dar utilizarea lor abuzivă a dus la creșterea numărului de germeni rezistenți, încât antibiotice care, altădată, constituiau tratamente de bază pentru infecții bacteriene, sunt acum mai puțin eficiente sau nu mai funcționează deloc. Supradoza și abuzul sunt factori cheie care contribuie la această situație.
Ce determină rezistența la antibiotice? O bacterie devine rezistentă la un antibiotic când ea se modifică într-o măsură care, fie o protejează de acțiunea medicamentului, fie neutralizează acel medicament. Orice bacterie care supraviețuiește unui tratament cu antibiotice poate să se înmulțească și să transmită mai departe această capacitate de a rezista. Unele bacterii par „să se fi vorbit între ele" pentru a se ajuta, reciproc, să supraviețuiască.
Faptul că bacteriile dezvoltă rezistență este normal, dar modul în care sunt administrate medicamentele determină în ce măsură și cât de repede apare rezistența la antibiotice.
Abuzul de antibiotice. Abuzul - în special administrarea de antibiotice atunci când ele nu constituie tratamentul adecvat - favorizează rezistența. Acestea tratează infecțiile bacteriene, dar nu și pe cele virale. De exemplu, un antibiotic este un tratament potrivit pentru streptococul în gât, cauzat de bacteria Streptococcus pyogenes, dar nu și pentru majoritatea durerilor de gât, care sunt provocate de virusuri. Dacă luați un antibiotic când suferiți, de fapt, de o infecție virală, antibioticul atacă și acele bacterii din organism care sunt fie benefice, fie măcar nu cauzează boală. Un tratament greșit direcționat poate să determine rezistența la antibiotice și a bacteriilor inofensive. Infecțiile virale care nu beneficiază de pe urma tratamentului cu antibiotice includ: • răceala • gripa • bronșita • majoritatea cazurilor de tuse • cele mai multe dureri de gât • unele infecții ale urechii • unele infecții ale sinusurilor • gripa stomacului (gastroenterită virală) și COVID- 19!!!
Există, pe de altă parte, mai mulți factori care contribuie la abuzul de antibiotice. Atunci când penicilina și alte antibiotice au început să fie utilizate, ele au fost percepute ca medicamente-minune, pentru că acționau rapid și cu relativ puține efecte secundare, astfel că păreau o soluție pentru toate bolile obișnuite.
În ciuda conștientizării crescânde a rezistenței la antibiotice în ultimii ani, totuși, excesul în utilizarea lor persistă, din mai multe motive:
• Unii medici prescriu antibiotice înainte de a primi rezultatele testelor care identifică și stabilesc cauza reală a infecției.
• Persoanele care doresc să scape rapid de simptome, indiferent de cauza bolii, îi presează pe medici să le prescrie antibiotice.
• Unele persoane își administrează antibiotice achiziționate în străinătate sau prin internet, pentru boli auto-diagnosticate.
Nerespectarea instrucțiunilor privind modul de administrare. Nerespectarea întocmai a instrucțiunilor privind administrarea poate contribui la rezistența la antibiotice. Instrucțiunile din prospect vă indică numărul de pastile care trebuie luate și cât de des trebuie să le luați astfel încât tratamentul să fie complet.
Este tentant să întrerupeți administrarea unui antibiotic imediat ce vă simțiți mai bine, dar, pentru a ucide bacteriile care au cauzat boala, tratamentul trebuie să fie complet. Nerespectarea acestui imperativ poate duce la necesitatea reluării tratamentului și poate favoriza rezistența bacteriilor la antibiotice.
Consecințele rezistenței la antibiotice. Timp de mulți ani, introducerea de noi antibiotice a făcut față rezistenței la aceste medicamente. În ultimii ani, totuși, ritmul crescând al rezistenței la antibiotice a contribuit la creșterea numărului de probleme de sănătate.
Numărul crescut al acestor infecții are ca rezultate: • o boală mai gravă sau un handicap • mai multe decese cauzate de bolile care, înainte, răspundeau la tratament • timp îndelungat de recuperare • spitalizare mai frecventă sau mai îndelungată • mai multe vizite la medic • tratamente mai puțin eficiente sau mult mai invazive.
Administrarea corectă a antibioticelor. Utilizarea corectă poate contribui la păstrarea eficacității antibioticelor și la protecția față de infecțiile rezistente la acestea. Pacienții joacă un rol important în gestionarea antibioticelor. Puteți contribui la reducerea rezistenței la antibiotice, urmând pașii următori:
• Utilizați antibiotice numai conform indicațiilor medicului dumneavoastră.
• Luați doza zilnică corespunzătoare și urmați tratamentul complet.
• Dacă, din anumite motive, aveți antibiotice rămase, aruncați-le. Nu luați niciodată antibiotice rămase în urma unei boli, pentru a trata o boală ulterioară. Este posibil ca acestea să nu fie antibioticele corecte și/sau să nu ajungă pentru tratamentul complet.
• Nu luați niciodată antibiotice prescrise pentru altă persoană.
• Nu insistați ca medicul să vă prescrie antibiotice. Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru sfaturi privind tratamentul simptomelor.
• Practicați o igienă corespunzătoare. Spălați-vă pe mâini în mod regulat, cu apă și săpun, mai ales după folosirea toaletei, înainte de a mânca, înainte de a pregăti alimentele și după manipularea cărnii proaspete. Spălați bine fructele și legumele, păstrați curățenia suprafețelor de lucru din bucătărie.
• Aveți grijă ca, atât dumneavoastră, cât și copiii, să primiți vaccinurile recomandate. Anumite vaccinuri protejează împotriva infecțiilor bacteriene, cum ar fi difteria și tusea convulsivă (pertussis).
• Dacă credeți că este posibil să aveți alergie la penicilină, discutați cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea efectuării unui test alergologic cutanat.
Cercetările au arătat că există foarte multe cazuri de alergii la penicilină sau la alte antibiotice. Excluderea unei alergii la antibiotice îl poate ajuta pe medicul dumneavoastră să prescrie antibioticul cel mai potrivit, atunci când este necesar. (surse - who.org, mayoclinic.org, healthline.com, medicalnewstoday.org)
N. trad. Cercetătorii atrag atenția că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, bacteriile rezistente vor deveni o amenințare mai mare decât cancerul, din cauza consumului excesiv de antibiotice, încât o epidemie s-ar putea răspândi, necontrolat, în toată lumea. Potrivit US Centers for Disease Control and Prevention, unul din 25 de pacienți spitalizați prezintă cel puțin o infecție dobândită în spital.
Rezistența la antibiotice se înregistrează în toate țările din lume, iar bacteriile multirezistente cauzează, anual, 700.000 de decese. Specialiștii avertizează că, dacă nu se iau măsuri de urgență (inclusiv în ce privește tratarea cu antibiotice a animalelor din ferme și crescătorii), până în 2050, numărul deceselor se va ridica la 10 milioane, anual.
Săptămâna Mondială a Conștientizării Antimicrobiene este celebrată în fiecare an, în perioada 18-25 noiembrie, cu scopul de a crește gradul de înțelegere cu privire la amenințarea pe care o reprezintă AMR și de a încuraja cele mai bune practici pentru a combate răspândirea acesteia.
Documentar realizat de ILEANA SANDU
