CĂRĂRI PIEZIȘE - INADVERTENȚE (X)

Distribuie pe:

Întâmplarea sau neștiința joacă uneori feste oamenilor. Astfel apar unele inadvertențe hazlii între nume și purtătorul lui. Septimiu (al șaptelea) este primul și unicul copil al vecinilor mei. Cincinat (cincinnatus înseamnă cu păr cârlionțat), funcționarul de la finanțe, este chel. Domnul Bețivu, directorul Liceului Industrial, este abstinent din convingere. Domnul Mititelu, contabilul fermei agricole, este un veritabil Gargantua.

*

Avionul președintelui Statelor Unite ale Americii, AIR FORCE ONE, este aproape cât un teren de fotbal. Are o lungime de 70 de metri, o înălțime de 19 metri și o anvergură a aripilor de 59 de metri. Interiorul este etajat și are o mulțime de camere pentru președinte și însoțitori. Este un colos. Are o autonomie de zbor de 12.000 km și poate fi alimentat în aer, deci poate rămâne în atmosferă un timp nelimitat. Când îl vezi îți dă senzația de forță uriașă, iar când decolează te întrebi ce energii pot degaja acele motoare care sunt în stare să ridice de la sol acest uriaș. AIR FORCE ONE este într-adevăr un gigant.

Pe coridorul secției de neurochirurgie al Spitalului județean a apărut o bolnavă într-un scaun cu rotile. Femeia era extrem de mare, obeză, grăsimea deborda peste rezemătoarele laterale. Așa cum arăta, cu bustul drept și cu mâinile în poale, gândul m-a dus la coloșii lui Memnon din peisajul teban. Cum venea spre mine am avut convingerea că scaunul este pus în mișcare de un motor. Nimeni nu se vedea în spatele bolnavei. Când a ajuns în dreptul meu am observat că de fapt scaunul cu rotile este împins de un bărbat care era acoperit în întregime de masivitatea bustului bolnavei. Umanoidul era foarte mic de statură, pirpiriu, slab și se opintea din greu să pună în mișcare acel vehicul. Gâfâia din greu, ca o locomotivă, iar pe vârful nasului și în bărbie se vedeau picuri de sudoare. El folosea mai mult greutatea corpului și forța gravitațională ca să miște căruciorul din loc. Omulețul purta o geacă neagră, bufantă, pe spatele căreia erau inscripționate cu litere mari, aurii: AIR FORCE ONE.

*

După o muncă de cercetare stăruitoare și istovitoare, care a durat mai mult de un an, doctorul Radu a crezut că este timpul pentru puțină odihnă și așa s-a hotărât să ceară o detașare pe timp de o lună la băile Tușnad. Fără griji, aer curat, zile însorite sau ploioase, plimbări prin pădure, luna petrecută atunci și acolo a fost o mană cerească pentru el. Veneau la cabinetul medical doi-trei bolnavi pe zi cu acuze minore care nu puneau probleme nici de diagnostic și nici de tratament.

Într-o sâmbătă, pe atunci se lucra și sâmbăta, pe la orele 10, a intrat în cabinet un tânăr înalt, îmbrăcat îngrijit, curat, cu o față speriată și ochi încercănați.

- Ia loc și spune-mi cum te numești și câți ani ai?

- Andrei... și am 30 de ani!

Nu s-a așezat pe scaun. A rămas în picioare ca o stană de piatră.

- Care-i necazul?

- Am venit să vă spun că vreau să mă sinucid.

Radu a văzut că nu-i a glumă și că omul vorbește apăsat și hotărât.

- Bine, în zadar ai venit la mine, eu nu te pot ajuta în această privință. Totuși, dacă ai venit până aici, spune-mi de ce vrei să-ți pui capăt zilelor? Ce motive te împing la un asemenea gest cumplit și nebunesc?

- M-am căsătorit acum o lună și constat că nu sunt bărbat. Am venit la Tușnad cu soția nădăjduind că poate se va schimba ceva.

- Și pentru acest fapt vrei să te sinucizi?

- Da. Ce rost mai are viața pentru mine?

- Stai, oprește-te, măi băiatule, dar dacă te putem ajuta? Calmează-te și spune-mi dacă ai mai cunoscut femei înainte de căsătorie?

S-a așezat sfios pe marginea scaunului.

- Da, și am fost un bărbat normal.

- Ești obosit, ce lucrezi, unde lucrezi, cu ce substanțe lucrezi, ce boli ai mai avut? Înainte de căsătorie ai avut relații sexuale cu soția?

- Nu.

- Este virgo?

- Da.

Doctorul Radu și-a dat seama că omul are tulburări funcționale de dinamică sexuală. Trebuia să joace urgent o carte riscantă ca să-l readucă pe disfuncțional pe un făgaș de încredere și de speranță.

- Știi, a continuat Radu, te consult și dacă reflexele sunt prezente te pot ajuta.

Doctorul a răsuflat ușurat când a constatat că reflexele sunt prezente. Dacă nu se declanșau? Și-a zis în gând. Riscul a fost foarte mare.

- Vezi, ai noroc. Reflexele sunt prezente și normale.

- Asta înseamnă că mă puteți ajuta?

- Sigur, i-a replicat Radu.

- Ai făcut până acum vreun tratament?

- Da. Am fost la câțiva medici. Mi-au prescris vitamine și magneziu, dar n-am observat până acum nicio ameliorare.

Doctorul știa că nu este timp de joacă, că acest caz trebuia rezolvat hic et nune. Cum? În vârful muntelui, fără alte mijloace tehnice de examinare, fără medicamente și în criză mare de timp. Numai cu placebo, și-a zis doctorul.

Radu a vorbit cu farmacistul spitalului, i-a relatat toată situația nefericitului și i-a cerut o casetă cu o substanță inofensivă, inactivă farmacodinamic, un placebo (placebo este indicativul viitor de la verbul placeo-ere și are înțelesul de a place, dar și a te simți bine). Între timp a coborât în farmacie și directorul policlinicii, doctorul Udriște, care a asistat la “ceremonialul” indicațiilor de folosință a pastilei minune.

- Fii atent, i-a spus Radu. Tableta aceasta este foarte puternică și se cere luată aici și acum, cu multă apă. Să nu cumva să te-mpingă diavolul ca imediat să începi jocul de dragoste cu soția. Lasă să treacă 24 de ore și apoi poți să-ți demonstrezi “vitejia”, nu de alta, dar să n-o bagi în spital pe biata fată, a adăugat farmacistul. Andrei a luat urgent tableta oferită de farmacist, a așezat-o pe limbă, a dus paharul cu apă la gură și pe nerăsuflate l-a golit. Farmacistul i-a scris numele într-un caiet și l-a pus să iscălească și asta pentru ca să dea tabletei o importanță ieșită din comun.

- Să vii luni dimineața la control, i-a zis Radu.

- Să vă spun dacă tableta și-a făcut efectul dacă am reușit sau nu?

- Nu, nu, nu, i-a spus Radu. Tableta își face sigur efectul. Nu aceasta este problema. Să vii să-mi spui dacă totul este în regulă cu tine și mai ales cu soția.

Luni, de dimineață, tânărul s-a prezentat pentru control. Era foarte vesel, dezinvolt, ba chiar exuberant, țanțoș, cu pieptul scos, arăta ca și întors dintr-o bătălie câștigată.

- Ei, spune cum te simți?

- Știți, a continuat el, nu prea am respectat indicațiile. Am ajuns acasă, am început să transpir, am simțit că-mi revin și ne-am apucat serios de “lucru”.

- Dar soția în ce stare este, cum a făcut față virilității și vehemenței tale?

- N-are nici pe dracu, mi-a răspuns el. Se simte excelent. A făcut față cu brio revenirii mele la starea normală. Două zile nici n-am ieșit din casă. N-am crezut că mă voi vindeca așa de repede cu o tabletă. Nu mi-am închipuit că-i chiar așa de ușor unui medic să vindece un bolnav.

Doctorul Radu n-a replicat, dar și-a spus în gând ce știe suferindul nostru câte nopți și zile i-au trebuit medicului știutor și tămăduitor să cunoască tainele perturbărilor dinamicii sexuale induse de inhibiția lui Pavlov sau de stresul lui Selye sau de frământările și zbuciumul din subconștientul lui Freud sau de toate trei legate de ereditate, de ghinion sau de împrejurări. Ce știe viteazul nostru adus cu o tabletă la linia de plutire, câtă muncă și cât tact necesită efortul de a curăța subconștientul “disfuncționalului” de tensiunea psihică, pentru a risipi perturbațiile malefice care uneori duc chiar la sinucidere.

Summa summarum, omul și-a revenit din amorțeala funcțională în care-l aruncase inhibiția pavloviană și a renunțat la suicid.

După-masă, Radu a discutat cu farmacistul, un secui trecut bine de vârsta pensionării, ușor degradat biologic, dar sprinten la minte, abatere rară a “obiceiului” prin partea locului.

- Ei, ce-i cu tânărul nostru?

- Ce să fie? S-a vindecat, i-a dispărut disfuncția sexuală cu tableta ta. Ascultă, Andriș, pe pacient îl chema ca și pe tine, Andrei. Știi de unde vă vine numele?

- Nu.

- Cum nu! Ai făcut o școală în care latina și greaca se învățau volens nolens. Sunt sigur că în liceu ai trecut pe sub furcile caudine ale limbii latine și elene.

- Da, dar nu le știu pe toate. - O regina iubes renovare dolores...

- Lasă-i acum pe Eneea și pe Didona, acum suntem la disfuncția sexuală. Andrei provine din grecescul andros-andreias, care însemnează bărbat, bărbăție. Se potrivește și pentru tine și pentru bolnavul cu disfuncție sexuală căruia i-ai dat pastila miraculoasă.

- Nu fii răutăcios și nu râde de alții că Cel de Sus nu bate cu bățul, ci cu “disfuncția” . Aceasta-i lovește pe toți vitejii, mai curând sau mai târziu, și-atunci am să te văd cum vei veni la mine cerșindu-mi un placebo, i-a răspuns spițerul, amuzându-se de îngrijorarea apărută pe fața doctorului.

***

- Câți ani ai, Luciane?

- 27, luna viitoare.

- Știi de unde vine numele de Lucian și care este semnificația lui?

- Cred că de la Lucifer.

- Lucifer aducător de lumină, Lucifer Luceafăr sau Lucifer dracul, satana?

- Lucifer satana.

- Cum ți-a trecut prin cap o asemenea similitudine? De ce crezi că numele tău are vreo legătură cu satana!

- Ideea mi-a fost sugerată de numărul meu de telefon care are în componența lui cifra de 666.

- Crezi în numere fatidice, Luciane? Ești pământean, muritor, cu imperfecțiuni fizice și morale, cu metehnele și beteșugurile noastre. Nu arăți tu a înger, dar nici a satană, doar dacă ți-ai găsit vreo Margaretă.

* * *

Soarta nu i-a făcut nicio favoare, nu a părtinit-o, din contră, abuziv și nemeritat, i-a jucat tot timpul o festă macabră. Sadică și neiertătoare, ursitoarea, la naștere, i-a scris destinul pe frunte după ce a botezat-o Dolores.

Avea 45 de ani. Era potrivită de statură, cu părul vopsit în blond, neîngrijit și neîntreținut în așa fel încât la rădăcină se vedeau ușor câțiva centimetri de păr cărunt. Faciesul cu mimică redusă exprimând durere, ochii fără luciu și fără expresivitate, resemnați. Purta îmbrăcăminte neîngrijită. Răspundea la întrebări cu voce stinsă.

- Știu că sunt depresivă. Am avut destule motive. M-am căsătorit la 20 de ani, dar după 5 ani am divorțat. Când venea acasă beat era brutal, mă lovea, și îmi vorbea urât. Se cherchelea aproape zilnic. Din acea căsătorie mi-a rămas un băiat. M-am recăsătorit cu un ofițer. Nici până astăzi nu știu de ce s-a sinucis. Și-a tras un glonte în cap. Nu a lăsat nici un bilet, cum fac de obicei sinucigașii, iar cei care au anchetat au bălmăjit cercetarea luni întregi și până la urmă sunt convinsă că au mușamalizat cazul în mod deliberat. După alți 4 ani m-am recăsătorit cu al treilea bărbat, de la care mi-au rămas 2 fetițe. A fost contabil, dar și un cartofor înrăit. N-a putut să se despartă de masa de poker. După trei ani a intrat în închisoare. Acolo a făcut un cancer și a murit în spital. Sunt singură pe lume, sunt pensionată de boală și stau într-o cameră igrasioasă. Am trei copii care au nevoie de ajutorul meu. Cum să nu fiu depresivă? Am vrut să mă sinucid, dar nu pot lăsa copiii pe drumuri. Trebuie să stau în picioare și să-i ajut cât și cum pot.

Ce durere disperată degaja toată ființa ei. Ce nedreaptă a fost cu ea soarta. Nu i-a dat niciun răgaz de bucurie. A supus-o la un stres continuu, fără cruțare.

Ei, DOLORES, cum ți-a nimerit nașul la botez prenumele? Ce rău inspirat a fost “binevoitorul”, iar ursitoarele ce-or fi avut cu tine și cu numele tău de au hotărât fatal și irevocabil rânduirea suferințelor și necazurilor tale!

(Va urma)

Dr. ONORIU I. COFARIU

Lasă un comentariu