Printr-o inițiativă fără precedent, lansată de rețeaua de sănătate “Regina Maria”, cu ocazia Zilei Naționale a României din acest an, au fost analizate efectele psihosomatice ale dorului asupra comunităților afectate de migrație.
Din rezultate, reiese că simptomele cele mai frecvente ale dorului, singura afecțiune transmisă la distanță, sunt scăderea calității somnului, pulsul crescut, tensiunea musculară sau stări de anxietate intensă.
Cea mai tăcută afecțiune
Realizatorii studiului, citați de DiGi24, afirmă că și-au propus să aducă în discuție simptomatologia dorului și a impactului pe care îl are acest sentiment în viața românilor plecați peste hotare și al comunităților rămase în urmă.
Concluzia a fost că dorul este o suferință cu sens, care apare în urma unei îndepărtări bruște de lumea trăită a persoanei în cauză, dar care poate distruge sensul celorlalte lucruri din viață, conducând uneori la somatizare și chiar la favorizarea apariției sau dezvoltarea unor dureri sau boli.
“Dorul este cea mai tăcută afecțiune, de aceea este cu atât mai important să înțelegem ce se întâmplă
în contextul de acum, în care sănătatea a devenit
o preocupare esențială și în care relațiile s-au reconfigurat, uneori în mod radical.
Până la urmă, grija pentru sănătate, din toate punctele de vedere, a devenit importantă pentru stabilitatea acestor două lumi - diaspora și cei lăsați în urmă, într-un context din ce în ce mai incert și precar”, explică specialiștii.
Nu se simt întregi...
De la primele valuri de emigrări și până în prezent, peste 5 milioane de români au plecat peste hotare, lăsând în urmă cel puțin la fel de multe persoane afectate de dor. Astfel, amploarea fenomenului migrației din România atrage atenția asupra unor simptome psihosomatice ale dorului.
Deși fiecare persoană definește și resimte dorul în mod diferit, pentru majoritatea respondenților, dorul este un sentiment pe care îl atribuie aproape constant celorlalți, resimțit diferit în funcție de calitatea și intensitatea relațiilor familiale ale celor plecați, însă și în funcție de modul în care se reconfigurează familia datorită plecării din țară.
Cele mai frecvente simptome asociate dorului semnalate de respondenți au fost un gol în stomac (54%), un nod în gât (51%), probleme cu somnul (50%), urmate de puls crescut (49%) și tensiune musculară (48%).
În ceea ce privește intensitatea dorului și modul în care acesta este definit de respondenți, 49% susțin că nu se simt întregi fără persoana sau persoanele dragi, iar 20% dintre ei percep dorul ca fiind senzația permanentă de tristețe sau de singurătate.
Grija pentru cei rămași în țară
Potrivit cercetării, starea de dor conduce adesea la neglijarea sănătății prin alimentație necorespunzătoare sau influențarea în mod negativ a stilului de viață, obiceiuri care, în timp, pot avea urmări concrete asupra organismului.
O altă manifestare importantă a dorului îndeamnă la grija pentru cei rămași în țară, principalul argument fiind acela că respondenții aflați la distanță simt deseori responsabilitate față de destinul celorlalți membri ai familiei.
Un incident de sănătate, în acest context, este principala îngrijorare a celor care pleacă peste hotare și provoacă sentimentul de vină, cu atât mai mult în contextul actual, al blocajelor provocate de situația pandemică, la nivel global.
De asemenea, migrația complică accesul la sănătate al oamenilor, mai ales din cauza barierelor de limbaj. Majoritatea celor intervievați recunosc faptul că în intimitatea sănătății lor preferă să comunice în limba maternă.
*
Cercetarea a constat într-un chestionar online la care au participat 733 de persoane, dintre care peste jumătate au părăsit țara de mai bine de 10 ani și locuiesc la cel puțin 2.500 de km distanță de România. (L.P.)
LUCREȚIA POP
