Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna este unul dintre cei mai de seamă ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din toate timpurile, și în același timp, una dintre personalitățile de marcă ale istoriei Transilvaniei. Nicolae Iorga scria în 1904: “Puține nume sunt așa de populare în Ardealul românesc ca al lui Șaguna. Chipul lui, cu ochii străbătători și larga barbă răsfirată, e în mintea tuturora, și-n conștiința generală a intrat faptul definitiv că acest maiestuos bătrân a fost, de pe scaunul său de arhiereu, un cârmuitor de oameni și un îndreptător al vremurilor, cărora nu li s-a supus, ca exemplarele obișnuite ale omenirii, ci le-a întors de pe povârnișul lor spre culmea lui”.
S-au împlinit 160 de ani de la înființarea ASTREI. Trebuie să evidențiem acum aportul lui Șaguna la înființarea “Asociației transilvane pentru cultura și literatura poporului român” (Astra). La 10 mai 1860, el înainta guvernatorului Transilvaniei un memoriu semnat de 171 de fruntași ai românilor, cerând aprobarea pentru convocarea unei adunări consultative. Cerându-i-se un proiect de statute, le-a și întocmit pe baza altor trei, lucrate de Gh. Barițiu, Timotei Cipariu și Ioan Pușcariu. Adunarea consultativă s-a ținut în clădirea Institutului teologic din Sibiu, la 9/21 martie 1861, sub conducerea lui Șaguna, discutând și aprobând statutele. În cuvântarea de deschidere, mitropolitul Andrei făcea și această mărturisire: “din parte-mi, mă oblig, că voi sprijini scopul Asociațiunii noastre, încât va sta în puterile mele, căci aci voi fi norocos a auzi sunetele cele dulci ale limbii mele materne, care la străini nu s-a învrednicit de atențiune, însă acelea cu atât mai scumpe sunt inimii mele”. După aprobarea statutelor de către autoritățile de stat, Șaguna a convocat pentru ziua de 23 octombrie/4 noiembrie 1861, la Sibiu, pe toți intelectualii români, care doreau să facă parte din Asociațiune. Cu ocazia acestei prime adunări, Șaguna a fost ales președinte, Timotei Cipariu vicepreședinte și George Barițiu secretar, pentru o perioadă de trei ani. În calitatea sa de președinte, a participat la ședințele comitetului și a condus trei adunări generale: la Sibiu (1861), Brașov (1862) și Alba Iulia (1866). Alte trei adunări generale au fost conduse de Timotei Cipariu, în numele lui Șaguna, care, absorbit de nenumăratele sale lupte pe plan bisericesc, școlar și politic, n-a putut participa. Cea mai însemnată dintre adunările conduse de Șaguna a fost cea din Brașov, când s-a deschis și o expoziție cu produse ale industriei românești. Acum s-au purtat interesante discuții în chestiunea ortografiei și s-au citit dizertații de către George Barițiu, Gavriil Munteanu, Timotei Cipariu și Ioan Pușcariu și s-au premiat poeziile lui Andrei Mureșanu. Din fondul Asociațiunii, Șaguna a împărțit numeroase ajutoare studenților, elevilor și meseriașilor săraci. Asociațiunea și-a continuat cu rodnicie activitatea și după ce conducerea ei a trecut în alte mâini.
Om de cultură superioară, iluminist de mare prestigiu, îndrumător priceput al învățământului românesc și al instituțiilor culturale ale românilor transilvăneni, diplomat iscusit, organizator neîntrecut al Bisericii sale, păstor cu dragoste adâncă față de fiii săi sufletești, sfântul mitropolit Andrei Șaguna, prin marile sale realizări, poate fi considerat unul dintre cei mai străluciți ierarhi pe care i-a avut Biserica Ortodoxă Română în tot trecutul ei.
FLORIN BENGEAN
