Speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai mult de patru ani între 2000 și 2019, dar a scăzut cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului pandemiei COVID-19 și rămâne printre cele mai scăzute din UE.
Comportamentele riscante în materie de sănătate sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din totalul deceselor - este una dintre concluziile referitoare la România din raportul privind Starea Sănătății în Uniunea Europeană publicat luni de Comisia Europeană.
Românii raportează rate relativ ridicate de fumat, de alimentație nesănătoasă, de consum de alcool și de activitate fizică redusă. Ratele supraponderalității, obezității și fumatului în rândul adolescenților sunt, de asemenea, ridicate și au crescut continuu în ultimele două decenii.
Cheltuielile pe cap de locuitor pentru prevenție ale României sunt pe penultimul loc în UE. Acest lucru a însemnat că, înainte de pandemie, sănătatea publică era subfinanțată și neperformantă.
De exemplu, în rândul persoanelor în vârstă, rata de vaccinare împotriva gripei sezoniere scăzuse considerabil, de la puțin peste jumătate din grupul țintă de vârstă înaintată în 2007 la aproximativ o cincime în 2018, consemnează raportul.
Cheltuieli scăzute pentru asistența medicală
Cheltuielile de sănătate pentru asistența medicală primară sunt, de asemenea, cele mai scăzute în termeni absoluți dintre țările UE.
Punctele slabe din domeniul asistenței medicale primare și al prevenției pot explica ratele ridicate ale mortalității din România, atât din cauze care pot fi prevenite, cât și din cauze care pot fi tratate, acestea din urmă plasând incidența deceselor pe locul patru în UE, în 2017.
În profilul de sănătate al țării inclus în raport se menționează că România și-a crescut semnificativ cheltuielile pentru sănătate, dar rămâne a doua țară din UE cu cele mai mici cheltuieli în acest domeniu, atât pe cap de locuitor, cât și ca pondere în PIB.
România are niveluri ridicate de finanțare publică pentru asistența medicală în regim de internare și ambulatoriu, dar costurile din buzunar sunt, de asemenea, ridicate, în special pentru medicamentele în ambulatoriu.
Cu toate acestea, toate tratamentele și serviciile pentru tratarea COVID-19 sunt furnizate gratuit, inclusiv medicamentele.
Ne pleacă medicii din țară
România pregătește un număr mare de medici, dar emigrarea personalului medical a contribuit la deficitul de personal medical din țară, iar numărul de medici și asistente medicale pe cap de locuitor este cu mult sub media UE.
Acest lucru are un impact negativ asupra accesului la asistență medicală și crește timpii de așteptare. Situația forței de muncă din domeniul medical este, de asemenea, un aspect esențial în pregătirea pentru pandemii.
Referitor la pandemia de Covid, raportul menționează că România a reușit să își mărească semnificativ capacitatea de testare în timpul primului val al pandemiei Covid, dar ratele de testare rămân scăzute în comparație cu media UE.
Ratele ridicate de pozitivitate din al doilea și al treilea val indică faptul că testarea nu a ținut pasul cu rata de transmitere în comunitate. În plus, presiunile exercitate asupra spitalelor de către pandemie au subminat accesul la îngrijiri care nu țin de Covid.
Profilul de sănătate al României, realizat pe baza datelor adunate până în septembrie 2021, poate fi consultat la ec.europa.eu/health.
