Ministerul Afacerilor Externe (MAE) salută împlinirea, la 14 decembrie, a 66 de ani de la admiterea României în Organizația Națiunilor Unite (ONU).
“În cei 66 de ani de apartenență la ONU, România s-a afirmat ca susținător și apărător activ al valorilor și principiilor ONU, precum și al cooperării pe plan internațional și diplomației multilaterale. În toată această perioadă, țara noastră și-a reafirmat și diversificat continuu profilul de membru ONU, având contribuții semnificative la evoluția generală a organizației, la întărirea sistemului juridic internațional, menținerea păcii și a securității internaționale, promovarea democrației și a drepturilor omului și a politicilor de dezvoltare globală”, arată un comunicat MAE transmis AGERPRES.
De asemenea, după aderarea la Uniunea Europeană, activitatea României la ONU a inclus și promovarea unor teme și preocupări de interes pentru UE, precizează sursa citată.
Contribuția României la activitățile organelor principale ale ONU a inclus asigurarea președinției celei de-a 22-a sesiuni a Adunării Generale, precum și exercitarea mandatelor de membru nepermanent al Consiliului de Securitate (CS ONU), de membru al Consiliului Economic și Social (ECOSOC), precum și de membru al Consiliului Drepturilor Omului (CDO).
Totodată, calitatea de membru al ONU a permis României să aibă o participare de substanță la activitatea agențiilor specializate și a programelor și fondurilor de dezvoltare din sistemului ONU.
MAE subliniază că “atașamentul profund al României pentru Națiunile Unite și aportul la consolidarea multilateralismului în cadrul onusian, atât de necesară pentru adaptarea la contextul global, reprezintă una dintre liniile de acțiune de bază ale politicii externe a țării noastre, iar diplomația română va continua să promoveze consecvent obiectivele acesteia, în efortul de a contribui la progresul către o lume mai sigură, mai liberă și mai prosperă”.
Organizația Națiunilor Unite a fost creată odată cu semnarea Cartei ONU, la 26 iunie 1945, de către delegați ai 51 de state de pe toate continentele, participante la Conferința de la San Francisco (25 aprilie-26 iunie 1945). Carta ONU a intrat în vigoare ulterior, la 24 octombrie 1945, urmare ratificării de către statele semnatare. Astfel, ziua de 24 octombrie a devenit Ziua Națiunilor Unite. La 14 decembrie 1955, Adunarea Generală a ONU a decis, prin rezoluția A/RES/995 (X), admiterea României în ONU, alături de alte 15 state.
România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005, precum și în ECOSOC în perioadele 1965-1967, 1974-1976, 1978-1980, 1982-1987, 1990-1998, 2001-2003, 2007-2009, 2018-2019. Începând cu anul 2007, în calitate de țară donatoare de asistență pentru dezvoltare, România este implicată într-o nouă formă de cooperare cu ONU, prin parteneriatul dezvoltat cu un număr important de agenții și instituții onusiene cu activitate în domeniul dezvoltării.
De asemenea, în 2021 s-au împlinit 30 de ani de când România participă neîntrerupt la misiuni ONU de menținere a păcii, în conformitate cu angajamentul și sprijinul său constant pentru multilateralism și pentru asigurarea păcii și securității internaționale, precum misiunile din R.D. Congo (MONUSCO), Sudanul de Sud (UNMISS) și Republica Centrafricană (MINUSCA).
Prezența formală a ONU în România datează din 1970, când a fost deschis, la București, Centrul de Informare ONU (UNIC). Ulterior, aceasta s-a diversificat și a evoluat, răspunzând priorităților identificate de autoritățile române în domeniile de acțiune la nivel onusian. În prezent, “Casa ONU” la București găzduiește o serie de reprezentanțe în România ale agențiilor specializate, programelor și fondurilor de dezvoltare din sistemul ONU. (AGERPRES)
RENATE WEBER: PUTEAU FI GĂSITE ALTE FORMULE PENTRU BRADUL DE LA PALATUL COPIILOR, NU DOZELE DE VACCIN
Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunțat că instituția pe care o conduce a sesizat Garda de Mediu, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Educației în legătură cu bradul de Crăciun făcut din doze de vaccin de la Palatul Copiilor și a subliniat că în acest caz “puteau fi găsite alte formule”.
“E o sărbătoare creștină, religioasă. Ține, până la urmă, și de identitatea culturală a acelor copii. Oare așa trebuie făcut într-un parc pentru copii un brad de Crăciun? Acolo scrie Palatul Copiilor, e făcut pentru copii. Că de-aia ne-am sesizat. Iertați-mă, nu ne-am sesizat, de exemplu, de bradul scheletic din Târgul de Crăciun. Ăla, na, e făcut pentru toată lumea. Dar ăsta este chiar al copiilor și e o petiție pe care am primit-o”, a afirmat Weber.
Avocatul Poporului se declară “o adeptă a reciclărilor”, dar consideră că puteau fi găsite “alte formule” în locul dozelor de vaccin.
“Și putea să fie făcut un brad din orice - din cărți uzate, din doze de sucuri. Dar să vedem dacă, într-adevăr, deșeurile care îți rămân de la vaccinare prezintă siguranță. Cred sincer că pentru copii puteau fi găsite și alte formule”, a spus Renate Weber.
Comisarii Gărzii Naționale de Mediu (GNM) au amendat cu 90.000 de lei organizatorul centrului de vaccinare de la Palatul Copiilor, care a autorizat construirea unui brad din recipiente de vaccin, precum și operatorul autorizat pentru transportul deșeurilor medicale din același centru, a anunțat Garda de Mediu pe Facebook.
Mai mult, compania de transport s-a ales și cu o notificare către Agenția pentru Protecția Mediului, în vederea suspendării activității, până la remedierea problemelor constatate, privind nerespectarea regimului de transport al deșeurilor medicale, în vederea eliminării.
“Cele trei sancțiuni contravenționale au totalizat 90.000 de lei. De asemenea, construcțiile respective au fost desființate și ne-am asigurat că recipientele utilizate din care fuseseră realizate, considerate deșeuri medicale nepericuloase, au fost transportate la un operator specializat, pentru a fi eliminate, așa cum prevede legea”, a declarat comisarul general al GNM, Marioara Gătej. (AGERPRES)
