18 DECEMBRIE - CUVIOSUL DANIIL SIHASTRUL, “SFÂNTUL DANIIL CEL NOU, FĂCĂTORUL DE MINUNI”

Distribuie pe:

Sfântul Daniil Sihastrul este cunoscut și sub numele de “Daniil Schimonahul” sau “Daniil cel Nou”, nume care nu mai fac posibilă confuzia cu proorocul din Vechiul Testament, precizează cercetătorii de specialitate.

Daniil (1400- 1482) s-a născut într-un sat din apropierea orașului Rădăuți. Ajunge la Schitul Sfântul Lavrentie, la 6 kilometri de Putna, locul intrării sale în monahism. Mai târziu alege să se retragă pe o stâncă de pe malul pârâului Viteul, unde va dăltui un paraclis, la care se mai vede și azi pridvorul, naosul și altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi va sluji drept chilie (foto). In acest loc a trăit 20 de ani, timp în care monahi ori pustnici de pe tot cuprinsul Moldovei veneau la el pentru a primi îndemnuri și sfaturi duhovnicești. Încă din timpul vieții, el era cunoscut de credincioși drept Sihastrul cel Bătran, nume care exprima încrederea pe care contemporanii o aveau în înțelepciunea și sfințenia sa. Vestea minunilor lui ajunsese până la Kiev, în Polonia, în Transilvania, de unde veneau credincioși să i se închine și toți îl numeau “Sfântul Daniil cel Nou, făcătorul de minuni”.

Potrivit tradiției, Cuviosul Daniil i-ar fi prezis lui Ștefan cel Mare că va urca pe tronul de domnie al Moldovei. După spusele cronicarului Ion Neculce, cuviosul Daniil este cel care l-a îndemnat pe Ștefan Vodă să continue lupta împotriva turcilor și tot de la el a venit și îndemnul de a zidi Mănăstirea Putna (foto). De asemenea, Daniil a fost considerat sfânt încă de pe când trăia, vindecând pe cei bolnavi, alungând demonii și alinând suferințele oamenilor.

Nu se cunoaște data morții sale, unele surse afirmând că a trecut la cele veșnice în anul 1482. A fost înmormântat în partea sudică a pronaosului bisericii Mănăstirii Voroneț. Un deget, ferecat în argint și împodobit cu unsprezece mărgăritare și un granat, se păstrează și astăzi la Mănăstirea Putna. El poartă inscripția: “Aceste relicve le-am ferecat eu Ghedeon, igumen ot Voroneț, cu toată cheltuiala mea în anul 7257 (1749), în 4 decembrie”. Potrivit părintelui profesor Petru Rezuș, acest deget, ferecat în argint, arată că sfintele moaște ale lui Daniil Sihastrul au fost, pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, expuse în mănăstire. Despre acest deget, care este păstrat la Mănăstirea Putna, tradițiile spun că este degetul arătător de la mâna dreaptă a Sfântului Daniil, cu care a arătat voievodului Ștefan valea Putnei, unde l-a îndemnat să ridice mănăstirea.

În primăvara anului 1457, Ștefan cel Mare, ajungând pe tronul Moldovei, s-a încredințat de împlinirea proorociei Sfântului Daniil Sihastrul și de darul lui Dumnezeu care era întru dânsul. “Din anul acela, Cuviosul i-a fost marelui domn cel dintâi sfetnic, duhovnic și rugător către Dumnezeu. Adeseori, voievodul poposea la chilia lui și își mărturisea păcatele, apoi cerea cuvânt de folos și nimic nu făcea fără rugăciunea și binecuvântarea lui. Iar Cuviosul îl îmbărbăta și îl îndemna să apere țara și creștinătatea de mâinile păgânilor, încredințându-l că de va zidi după fiecare luptă câte o biserică spre lauda lui Hristos, în toate războaiele va birui”, notează cronicarii vremii.

Hotărârea sinodală de canonizare s-a luat la 20 iulie 1992, rânduindu-se ca el să fie prăznuit în fiecare an, pe 18 decembrie. (surse documentare și foto: pravila.ro, calendarulortodox.ro, crestinortodox.ro, doxologia.ro)

Sinteză de ILEANA SANDU

Lasă un comentariu