Președintele PSD, Marcel Ciolacu, spune că prim-ministrul Nicolae Ciucă și Guvernul pe care îl conduce, precum și liderii politici care compun actuala coaliție de guvernare, sunt deciși să ia măsurile propuse pentru stoparea evaziunii fiscale, considerând că “nu se mai poate trăi așa în România”.
“Ce vă pot spune exact este că, până la 1 aprilie, tot ce înseamnă produs accizabil, și aici vorbim de alcool, resurse minerale, tutun, legume-fructe, carburanți, totul se va desfășura, activitatea se va desfășura cu facturi electronice și cu avize electronice, care se vor închide automat numai în sistemul ANAF. Cu adevărat, va trebui să îmi iau și SPP dublu, dar nu neapărat eu, cât prim-ministrul. Eu vă spun că Nicolae Ciucă și Guvernul actual și liderii celorlalte partide care compun această coaliție sunt hotărâți să ia aceste măsuri. Vă dau un singur exemplu: Ungaria avea un nivel de necolectare la TVA de 33%. A ajuns într-un an de zile, cu Radarul mărfurilor, la 5%. De ce încontinuu să spun că nu am bani? 80% din pensiile din România sunt sub 2.000 de lei. De ce să spui că nu ai bani, în loc să ai o guvernare eficientă - și un Guvern eficient este să colectezi ceea ce este al românilor”, a afirmat Ciolacu miercuri seara, într-o emisiune la România TV.
Liderul PSD consideră că nu se poate continua cu un nivel de evaziune fiscală de 12%.
“Nu se mai poate, după 30 de ani nu se mai poate la nivel de evaziune de 12%. Nu se mai poate trăi așa în România. (...) Este o decizie politică și va fi dusă la îndeplinire. Văd o determinare la absolut toți decidenții politici din acest moment, care creează această coaliție, în frunte cu prim-ministrul și cu ministrul Finanțelor”, a spus Ciolacu.
Marcel Ciolacu a făcut referire și la măsurile prin care se dorește stoparea risipei banului public și a vorbit despre reorganizări în ministere, care să nu presupună neapărat reduceri de personal.
“Am stat și eu de vorbă cu miniștrii. O dată, e stopajul risipei banului public și cred că a venit timpul de reorganizări în ministere, nu neapărat să dai oameni afară, dar să faci o eficiență foarte clară. Sunt zeci de măsuri pe care miniștrii pot să le ia pentru a fi ministerele mult mai funcționale. Noi așteptăm foarte mult să avem diferite așteptări, dar cu aceiași oameni și în aceleași sisteme să știți că nu o să reușim”, a apreciat liderul social-democrat.
“EXISTĂ O DECIZIE DE ÎNGHEȚARE A VENITURILOR DEMNITARILOR ȘI A PENSIILOR SPECIALE”
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri seara că există o decizie, în acest moment, de înghețare a veniturilor demnitarilor și a pensiilor speciale, precum și a veniturilor “marii majorități a bugetarilor”.
“Ce vă pot spune cu certitudine, există o decizie, în acest moment, clară, de înghețare a veniturilor demnitarilor, a pensiilor speciale și cred că a marii majorități a bugetarilor, până când nu se așază economia. Avem un grad totuși de îndatorare de aproape 50% din PIB. (...) Așteptăm execuția bugetară acum, să vedem cât e PIB-ul, că s-ar putea să-l fi depășit, mai ales că există o lege, Legea 69, care îți impune înghețarea salariilor și a pensiilor”, a declarat Marcel Ciolacu, la România TV.
Totodată, acesta a arătat că toți liderii politici din coaliție, inclusiv premierul, au stabilit că trebuie să se intervină la salariile din sistemul de sănătate, cu excepția celor obținute de medici și asistente.
“Ce pot să vă spun, iarăși, în acest moment, este că toți liderii care creionează această coaliție, inclusiv prim-ministrul, am picat de acord că la salariile în zona de sănătate, în afară de medici și asistente, trebuie intervenit, suntem în continuare în pandemie. Eu nu o să anunț că am învins pandemia, fiindcă nu am învins pandemia, mai avem până învingem pandemia, nu numai în România”, a spus liderul social-democrat.
AGERPRES
UCRAINA INSISTĂ SĂ FIE PRIMITĂ ÎN UE ȘI SPRIJINITĂ ÎN FAȚA RUSIEI
La summitul de miercuri al Parteneriatului Estic, liderii Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova au făcut lobby pentru începerea negocierilor de aderare a țărilor lor la Uniunea Europeană, transmite Reuters.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut cu acest prilej și întâlniri separate cu cancelarul german Olaf Scholz și cu președintele francez Emmanuel Macron, în încercarea de a pune capăt conflictului cu separa-tiștii din estul Ucrainei și de a sublinia avertismentele că Rusia va fi supusă unor noi sancțiuni europene în caz de invazie.
După o întrevedere cu președintele summitului, Charles Michel, Zelenski a declarat că “obiectivul nostru este apartenența deplină la Uniunea Europeană”.
Reuters apreciază că fostele republici sovietice vor primi doar noi asigurări de sprijin în fața unor eventuale agresiuni ruse și că summitul de o zi evidențiază succesul limitat al abordării UE față de cele șase state est-europene incluse în Parteneriatul Estic.
Dintre acestea, Ucraina, Georgia și Moldova sunt implicate în dispute teritoriale cu Rusia, reamintește agenția. Statele Unite afirmă că Moscova a concentrat peste 100.000 de militari la frontiera ucraineană, posibil ca pregătire pentru o invazie.
La reuniunea la vârf participă și conducătorii Armeniei și Azerbaidjanului, state care nu urmăresc să devină membre ale Uniunii Europene.
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, supus unor sancțiuni occidentale din cauza încălcării drepturilor omului în țara sa, nu a fost prezent.
Extrase din proiectul de declarație finală a summitului de miercuri, consultate de Reuters, arată că UE va “recunoaște aspirațiile europene și opțiunea europeană a celor cinci state estice participante”. Documentul urmează să fie publicat mai târziu în cursul zilei.
În cadrul Parteneriatului Estic, UE oferă fonduri, asistență financiară și liber schimb, dar nu și calitatea de membru.
Rusia consideră că fostele componente ale Uniunii Sovietice sunt în zona sa de proximitate, unde are interese de securitate. În privința Ucrainei, Moscova susține că acțiunile sale sunt exclusiv defensive. Ministerul de Externe rus a cerut printr-un mesaj pe Twitter implementarea acordurilor de pace din 2014 și 2015, care prevăd schimburi de prizonieri și asistență, precum și retragerea armelor.
Aderarea la Uniune rămâne însă un obiectiv atractiv: miercuri, fiica disidentului rus Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare, a declarat că după părerea ei, chiar și Rusia va deveni într-o zi membră. “Rusia este o parte a Europei”, a spus ea în Parlamentul European, unde a acceptat premiul Saharov al UE în numele tatălui său.
La sediul NATO din Bruxelles, premierul georgian Irakli Garibașvili a cerut Occidentului să primească Georgia în alianța nord-atlantică - obiectiv urmărit și de Ucraina. “Fiecare stat are dreptul suveran de a-și alege orientarea de politică externă”, a spus el, făcând aluzie la eforturile Rusiei de a pune capăt opțiunilor pro-occidentale.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat marți agenției Reuters că țara sa urmărește să adere la UE și că a informat Rusia despre asta. (AGERPRES)
“NU SUSȚIN CERTIFICATUL VERDE COVID ȘI MI SE PARE O MĂSURĂ CARE ÎNCALCĂ GRAV CÂTEVA PRINCIPII”
Deputatul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că nu susține ideea certificatului verde COVID, deoarece obligativitatea prezentării acestuia “încalcă grav câteva principii” inclusiv dreptul la muncă, “o chestiune fără precedent”.
“Eu nu susțin certificatul verde și mi se pare o măsură care încalcă grav câteva principii. Noi, măsurile de restricție (...) le-am luat în numele protejării dreptului la viață, care este un drept fundamental, le-am luat temporar, numai în perioade care
erau necesare și ele au fost valabile pentru toți, pentru că, de fapt, nu aveau obiectivul decât să protejeze sănătatea și să împiedice răspândirea virusului”, a afirmat Orban, la Realitatea Plus.
El a menționat că, în acest context, sunt restrânse drepturi ale cetățenilor.
“Asta cu certificatul verde, nici nu știu, a apărut de la nivel european în primă fază, deși nu este adevărat, așa cum susțin mulți, că ne impune Comisia Europeană. Ăla este un certificat de circulație internațională, dar nu este un certificat prin care să restrângi dreptul la muncă, dreptul la cultură, dreptul la educație, dreptul la protecție socială. După aia, n-ai o justificare”, a explicat el.
Potrivit lui Orban, ar fi vorba despre o “discriminare” între vaccinați anti-COVID și nevaccinați.
“Se știe clar că persoanele care sunt vaccinate sunt persoane care pot să transmită virusul. Eu nu pot, din punct de vedere epidemiologic, să justific o diferențiere, o discriminare între persoanele vaccinate și cele nevaccinate, atât timp cât și persoanele
vaccinate și persoanele nevaccinate pot să transmită virusul. Să afectezi dreptul la muncă, asta e o chestiune fără precedent, pentru că este o gravă afectare”, a punctat parlamentarul.
Fostul președinte al PNL a precizat, totodată, că se pronunță împotriva vaccinării obligatorii. (AGERPRES)
