Așteptat cu bucurie de copii, dar și de adulți, Crăciunul, o zi în care se serbează Praznicul Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, această sărbătoare este legată și de legenda lui Moș Crăciun, veche de sute de ani, derivată din povestea Sfântului Nicolae. Se povestește că Sfântul Nicolae a renunțat la averea sa și a decis să călătorească în zonele rurale, pentru a-i ajuta pe oamenii săraci. O altă legendă spune că Moș Crăciun trăiește la Polul Nord împreună cu spiridușii lui care fac cadouri pentru copiii din întreaga lume. În unele țări, cadourile de Crăciun sunt aduse în dimineața zilei de 25 decembrie, dar, în cele mai multe țări europene, tradiția spune că darurile trebuie date în Seara de Ajun.
De Crăciun, creștinii și-au încetat ocupațiile obișnuite și merg la Biserică, pentru a lua parte la slujba dumnezeiască. În anul 320, Papa Iuliu I a specificat pentru prima dată oficial data Nașterii Domnului Iisus, ca fiind 25 decembrie. La noi, la români, între praznicele Bisericii și sărbătorile creștinilor, ca taină și început de mântuire, se înscrie Crăciunul sau Nașterea după trup a Fiului lui Dumnezeu, Mântuitorul Iisus Hristos. Nici o altă bucurie mai mare decât sărbătoarea Nașterii în anotimpul alb nu poate fi pentru români de când s-au format ca popor și s-au născut creștini în același timp. Pentru aceasta, strămoșii au îmbrăcat în straie de legendă și viers de colindă evenimentul respectiv. Crăciunul este o sărbătoare intimă, familială a românilor ortodocși și greco-catolici și un praznic al Bisericii. De aceea ierarhii Bisericii adresează în fiecare an preoților și credincioșilor Pastorale care conțin, pe lângă dreapta învățătură a Evangheliei, sfaturi și îndemnuri despre timp și preocupări, chemări la pace și dreptate, iubire față de țară și neam și față de toți oamenii. În satul meu de pe valea Târnavei Mici, copiii, în Postul Crăciunului, făceam repetiții pentru colindat cu Steaua, Irozii. În seara de ajun se colinda pe la casele oamenilor, iar tinerii neînsurați mergeau în grup la casele unde erau fete de măritat. În prima zi de Crăciun, bărbații însurați începeau colindatul la casa preotului ortodox, apoi mergeau la casa preotului reformat și în tot satul. În a treia zi de Crăciun, la căminul Cultural, feciorii organizau Balul Crăciunului, după ce au tocmit din timp ceterașii lui Zolti. Nimeni nu era trist de Crăciun, toată lumea avea bucate pe masă și vin pentru neamuri sau musafiri. Tot de Crăciun se mergea lătureni, la neamuri sau la prieteni.
M-au atras legendele de Crăciun, poveștile care mi-au înfrumusețat copilăria. De pildă, se spunea că aduce ghinion dacă porți pantofi noi de Crăciun; dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul; dacă mănânci mere de Crăciun, vei fi sănătos tot anul; un cer senin de Crăciun anunță un an roditor. Se spune că Moș Crăciun intră pe hornul casei pentru a lăsa cadourile copiilor cuminți, sub brăduț. Legenda mai spune că Moșul se strecoară în casă prin ușa din față, care trebuie să rămâne deschisă. Pandemia din vremea noastră o să umbrească oarecum bucuria colindelor de Crăciun, și în acest an, una din cele mai frumoase tradiții cu care copiii și adulții îl întâmpină pe Iisus pe pământ. Colindătorii umblă din casă în casă și duc vestea minunată a Nașterii Domnului și urează un an bun, îmbelșugat. Nădăjduim că legendele și tradițiile de Crăciun nu vor fi oprite și uitate din cauza unui virus blestemat, scăpat de sub controlul oamenilor.
VASILE BOTA
