Deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă.
Potrivit Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, solstițiul de iarnă din acest an va avea loc pe data de 21 decembrie 2021, la ora 17.59.
“Acest fenomen este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui. Solstițiul reprezintă momentul când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului, iar unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mic.
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest.
Ținând cont de latitudinea medie a țării noastre, de 45°, Soarele urcă la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
De la momentul solstițiului de iarnă, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător până în jurul datei 21 iunie, când se înregistrează cea mai lungă zi din an și cea mai scurtă noapte”, explică Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI
Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască (Brezaia, Capra, Țurca sau Borița) care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).
Pentru păgâni, aceasta reprezenta noaptea în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, și pe Mithras, zeul luminii.
În vechime, în noaptea solstițiului de iarnă, oamenii urcau pe munte cu torțele aprinse pentru a întâmpina răsăritul soarelui, apoi se rugau și făceau petreceri în jurul focului, lucru care se mai face și astăzi în unele sate din România. Se consideră că la solstițiul de iarnă se deschid cerurile, dar și străfundurile, iar binele se bate cu răul.
De asemenea, în trecut, de solstițiul de iarnă oamenii sacrificau animale, ulterior practica fiind înlocuită cu sacrificarea simbolică a unui stejar sau brad, care era tăiat, apoi ars.
Prin urmare, noaptea magică a solstițiului de iarnă are influențe majore asupra oamenilor, datorită energiei pe care o aduce, și presupune un nou început pentru fiecare, adică momentul în care se privește spre viitor. (L.P.)
LUCREȚIA POP
