În România 16.470 de adolescente au devenit mame în anul 2020, iar vârsta fragedă a mamei antrenează probleme complexe de sănătate, atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut, avertizează Organizația Salvați Copiii.
Sarcina în adolescență este una dintre cele mai actuale probleme de sănătate publică, fiind un fenomen răspândit atât la nivel global, cât și la nivel național.
Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medicale, lucru ce se răsfrânge apoi în urmărirea medicală a nou-născutului, precizează organizația.
Una dintre marile provocări cu care se confruntă medicii este cea în care o pacientă este adusă la spital să nască, după o sarcină neurmărită medical, iar în cazul mamelor adolescente riscurile să nască prematur și să apară complicații sunt mult mai ridicate.
Principala cauză a mortalității infantile este prematuritatea, care înregistrează o creștere semnificativă în aproape toate țările lumii.
SITUAȚIA MAMELOR ADOLESCENTE ÎN ȚARĂ
Județul Mureș se situează pe primul loc în ceea ce privește numărul mamelor adolescente, urmat de Dolj, Brașov și Iași. Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani și de 18 ani la al doilea copil.
Sunt mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil.
În plus, datele unei cercetări comunitare realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor - 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități - afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.
Județele cu cele mai multe mame adolescente sunt, potrivit datelor temporare INS pentru anul 2020:
Mureș - 871; Dolj - 723; Brașov - 695; Iași - 656; Bihor - 614; Bacău - 586; Constanța - 556; Argeș - 489; Dâmbovița - 480; Sibiu - 479.
UN SFERT DIN MAMELE MINORE DIN UE SUNT ÎN ROMÂNIA
În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primul loc în Uniunea
Europeană în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020, conform datelor temporare INS, (6,2/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.
Dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-născuți din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu aproape un sfert din mamele sub 18 ani (23%) din toată Uniunea Europeană.
Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie.
Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicație în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidență și monitorizarea adecvată a sarcinii și așteaptă până când situația lor se precipită sau se înrăutățește.
ÎN ROMÂNIA, EDUCAȚIA SEXUALĂ ESTE PRIVITĂ CA UN ATENTAT LA INOCENȚA COPIILOR
În ciuda evidențelor, există instanțe cu greutate în ochii Românilor care spun că elevii nu au nevoie de educație sexuală.
Patriarhia Română, de exemplu, consideră că încadrarea în mod obligatoriu a elevilor în programe de educație sexuală reprezintă “un atentat asupra inocenței copiilor, împiedicând dezvoltarea lor firească și marcându-i pentru întreaga viață”.
Mai mult decât atât, înalții prelați consideră datele privind numărul de mame minore drept “o încercare de manipulare”.
În plus, deși a existat o încercare de a normaliza situația, legislația românească în forma actuală este neclară și nu oferă posibilitatea copiilor cei mai vulnerabil să beneficieze de astfel de ore decât dacă părintele își dă acordul în acest sens. Iar părinții se declară într-o majoritate covârșitoare împotriva educației sexuale în școli.
