Sectorul agricol a avut în 2021 una dintre cele mai bune evoluții de la aderarea României la Uniunea Europeană, însă a fost și un domeniu care s-a confruntat cu probleme majore legate de creșterea prețurilor la inputuri, gaze și energie, decapitalizarea fermierilor și de lipsa unor măsuri concrete pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Dacă anul trecut valoarea adăugată brută în agricultură s-a redus cu 16,2%, pentru acest an estimările autorităților indică un avans de 20,3%, față de 2020, iar contribuția agriculturii la PIB este estimată la 4,4%. Cu toate aceste recorduri, România continuă să importe alimente și să își adâncească deficitul în comerțul cu produse agroalimentare.
Pesta porcină africană a continuat să facă ravagii în industria creșterii porcului din România, iar fără măsuri concrete pentru stoparea răspândirii acestei boli, abia dacă mai poate asigura 20% din consumul intern de carne de porc.
Record la producția de cereale
Producția de cereale a României a crescut de patru ori de la aderarea la Uniunea Europeană și până în prezent. În statisticile Uniunii Europene și ale Comisariatului pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene pentru anul 2021, România figurează cu o producție estimată la 28 de milioane de tone. Deși Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu a făcut încă publice datele finale ale producțiilor obținute în 2021, pentru prima parte a anului a anunțat o recoltă de cereale păioase de peste 15 milioane de tone, grâul și orzul înregistrând anul acesta cifre-record, de 11,4 milioane de tone, respectiv 1,9 milioane de tone.
Producția de porumb boabe obținută de pe 1,5 milioane hectare - aproape 60% din suprafața însămânțată în primăvară - depășea 8,4 milioane de tone, la finele lunii octombrie, în timp ce recolta de floarea-soarelui totaliza 2,97 milioane de tone de pe 97% din suprafața recoltată, respectiv 1,21 milioane hectare.
Noul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a confirmat la mijlocul lunii decembrie că a fost un an agricol bun, dar fără a susține cu cifre această afirmație. “Nu sunt finalizate datele la INS și nici în situația statistică la minister. Când vorbim de date statistice nu o să mă auziți niciodată vorbind faptul că despre probabil, vom avea o producție de nu știu cât. Nu, datele statistice sunt făcute tocmai pentru a fi precise, ca să putem să discutăm pe date precise și să prefigurăm viitoarele politici agricole în domeniu. Ce știu din discuțiile cu fermierii, că a fost un an agricol bun și asta o arată producțiile raportate grosier de fermieri, condițiile meteorologice au fost unele care nu au pus presiune pe nivelul producției, dar în agricultură știți cum este, factorii de risc sunt multipli și fiecare dintre ei poate influența foarte mult producția”, a declarat pentru AGERPRES Adrian Chesnoiu.
Pe de altă parte, președintele Asociației Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu, a afirmat că toate aceste recolte obținute de către fermierii români nu vor ajuta foarte mult economia autohtonă, pentru că mare parte din materia primă pleacă la export, iar bugetul pierde din această cauză miliarde de euro. “Recoltele bune din acest an agricol vor aduce la bugetul statului român venituri directe din taxe de peste un miliard de euro. Aici este vorba doar de sumele rezultate direct, din achitarea taxelor pe producție, taxele pe materiile prime. Însă, aceste materii susțin
industria alimentară și alte industrii conexe care generează taxe din forța de muncă, taxe de mediu, impozite pe profituri. Bugetul public al României pierde alte miliarde de euro din faptul că mari cantități sunt exportate ca materie primă. Dacă s-ar folosi în zootehnie jumătate din grâul și porumbul exportat, numărul de animale s-ar dubla, iar deficitul comercial s-ar diminua”, a susținut Daniel Botănoiu într-o declarație pentru AGERPRES.
Se așteaptă ca România să exporte până la mijlocul anului viitor 5,5 milioane de tone de grâu, din care 4,5 milioane de tone ar putea fi exportate în state din afara Uniunii Europene, în special în statele africane sau arabe, 4 milioane de tone de porumb, peste două milioane de tone de floarea soarelui și 1,5 milioane de tone de orz, a subliniat președintele AFF.
Conform datelor MADR, în top trei produse exportate în prima jumătate a anului se află porumbul, țigările și semințele de floarea-soarelui, iar în topul importurilor, porumbul, carnea de porc proaspătă sau congelată și produsele de brutărie, patiserie și biscuiți. În ceea ce privește deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare, acesta s-a adâncit în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2020, depășind 1,27 miliarde de euro.
Noul ministru al Agriculturii susține că România va rămâne un stat exportator de cereale o bună perioadă de timp de acum încolo, pentru că produce mai multă materie primă decât consumă. El a menționat că reducerea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare a devenit un obiectiv de atins “pentru toată lumea”, deși în ultimii ani acest lucru nu s-a întâmplat. Singurii ani în care România a încheiat pe excedent în comerțul cu produse agroalimentare au fost 2013 și 2014, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, în timp ce anul trecut s-a înregistrat un deficit de peste două miliarde de euro în acest sector.
Criza energetică aduce prețuri record la inputuri
Criza europeană a energiei a determinat o explozie a prețurilor la îngrășăminte, perturbând serios acest domeniu, unde fermierii români au cel mai mult de suferit. Toate aceste costuri s-au propagat pe lanțul alimentar și în coșul zilnic al consumatorului, care decontează deja numeroase scumpiri ale alimentelor.
Prețul îngrășămintelor pe bază de azot a crescut de la 900 lei/tonă în 2020 la peste 4.000 lei/tonă în 2021, iar la toate acestea se adaugă creșterea prețului gazelor naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% și a motorinei cu 21%.
Președintele Federației Naționale PRO AGRO și fondator al Alianței pentru Agricultură și Cooperare, Ionel Arion, afirma la începutul lunii noiembrie că alimentele se vor scumpi foarte mult și vor deveni inaccesibile. “Nu cred că România se va confrunta cu o criză alimentară, dar se vor scumpi foarte mult alimentele la raft și vor deveni inaccesibile și nu sunt neapărat de vină fermierii. Fermierii vor avea de suferit. Este clar că nu se va mai ajunge la prețul energiei și al gazelor naturale de dinainte de pandemie, însă creșterea este prea mare la îngrășăminte și la energie ca să poate fi susținută și decontată doar de fermieri. Se va propaga pe lanțul alimentar cu siguranță, va merge în zootehnie, unde produsele pe care le vom scoate vor fi mai scumpe și mai departe în industria alimentară și în coșul zilnic al consumatorului. De fapt, ultimul care decontează aceste scumpiri este consumatorul”, declara pentru AGERPRES Ionel Arion, în data de 10 noiembrie 2021.
Acesta a apreciat că în 2-3 ani vom asista la falimente în agricultura românească și la preluări abuzive de ferme, dar și la “o resetare mondială a proprietății”, cele mai afectate fiind fermele mici.
O consecință directă a creșterii prețului la energie a venit la începutul lunii decembrie de la cel mai mare producător de îngrășăminte pentru agricultură din România, Azomureș, care asigura 50% din fertilizanții necesari agriculturii românești. Conducerea companiei a anunțat că a început oprirea instalațiilor de pe platformă și a subliniat că, din păcate, cei care vor avea de suferit sunt fermierii și clienții industriali.
Directorul general al Azomureș, Harri Kiiski, a transmis că va continua dialogul cu toți actorii implicați în gestionarea crizei energetice care afectează furnizarea de îngrășăminte fermierilor români, fiindcă “campania agricolă de primăvară (martie - aprilie 2022) poate fi grav afectată de lipsa aprovizionării cu îngrășăminte, consecințele urmând să fie mai vizibile în vara anului 2022”.
Și reprezentanții Ministerului Agriculturii au recunoscut că abandonarea fertilizării de bază cu azot sau reducerea cantităților de îngrășământ utilizate pentru culturile agricole crește riscul reducerii producției de anului viitor cu până la 30%. “Evaluăm impactul economic și social generat de sistarea temporară a producției de fertilizanți. Suntem preocupați de menținerea producției agricole la un nivel care să asigure necesarul de consum la prețuri care să nu afecteze populația”, a declarat atunci Adrian Chesnoiu.
Recent, ministrul Agriculturii spunea că însămânțările la culturile de toamnă sunt în normele anilor trecuți și nu există “o îngrijorare majoră” din cauza crizei îngrășămintelor și a prețului inputurilor în agricultură, însă transmite că la nivel european s-a ridicat problema impactului pe care acestea îl vor avea asupra producțiilor viitoare. “Însămânțările la culturile de toamnă nu arată o panică, nu arată o îngrijorare majoră. Pentru că avem suprafețele deja însămânțate, suntem cam în norma anilor trecuți, deci nu ar fi elemente de îngrijorare cu privire la însămânțare. În schimb, am văzut o îngrijorare la nivel european. Toate statele europene prezente la Consiliul de Miniștri au ridicat problema fertilizanților, a prețului inputurilor în agricultură, a potențialelor riscuri și a impactului pe care îl vor avea asupra producțiilor sau rezultatelor din agricultură în anii ce urmează”, a precizat, pentru AGERPRES, Adrian Chesnoiu.
Anual, în România se cultivă circa 9,2 milioane ha teren arabil, din care o pondere importantă o au culturile de bază care contribuie la siguranța alimentară a populației.
Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată toate aceste influențe în coșul zilnic al românului. Rata anuală a inflației a ajuns la 7,8% în luna noiembrie 2021, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,49%, mărfurile alimentare cu 6,10%, iar serviciile cu 4,09%. Gazele naturale, uleiul comestibil și combustibilii s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, cu 49,42%, respectiv cu 28,17% și 25,55%. O altă scumpire notabilă în zona alimentară a fost înregistrată la cartofi, care au consemnat prețuri mai mari cu 22,55% în ultimul an.
Agricultura, fără fonduri în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
La începutul acestui an, reprezentații Ministerului Agriculturii aveau mari speranțe de a finanța prin PNRR o strategie de gestionare a apei (irigații, desecare, drenaj și prevenirea deșertificării) care avea alocată o sumă de 6,5 miliarde de euro, dar și a unui sistem de depozitare extins în toate regiunile României. “Pentru PNRR am pregătit 10 proiecte și așteptăm rezultatele de la Comisia Europeană. Aceste proiecte încearcă să acopere, să fie complementare, cu ceea ce avem în Programul Național Strategic și în programele derulate de la bugetul național. În afară de acea strategie de gestionare a apei, care este necesară, și unde avem 6,5 miliarde de euro pentru irigații, desecare, drenaj și prevenirea deșertificării. Ne bazăm pe acest PNRR ca să finalizăm tot ceea ce înseamnă gestionarea apei”, a precizat ministrul Agriculturii de la acea vreme, Adrian Oros, la discuțiile pe buget din Parlament.
Din păcate, la începutul lunii iunie, Oros a anunțat într-o conferință de presă că proiectul privind strategia de gestionare a apei nu a fost acceptat de Comisia Europeană la finanțare prin PNRR pentru că “nu era suficient de verde”, dar a dat asigurări că va fi finanțat în următorii ani din alte surse financiare. (AGREPRES)
