Adrian Oros a prezentat un document realizat European Insitute of Public Administration, care arăta mai multe drafturi ale PNRR-urilor satelor membre depuse în noiembrie 2020, iar România era trecută cu cel mai verde program de reziliență - 64,8%, în timp ce Slovenia avea 42%, Germania - 40%, Grecia - 38%, Cehia - 38% iar Bulgaria - 37%. “Anul trecut vorbeam despre această strategie de gestionare a apei și aveam alocată o sumă de 6,5 miliarde de euro. Se poate observa ușor că România avea de departe cel mai verde program național de reziliență și cuprindea lucrări de irigații, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea deșertificării și sistem antigrindină. Aceasta este poza din noiembrie când a ajuns primul draft la Comisia Europeană. Atât de verde era planul național trimis de Ministerul Agriculturii și neprice-puții de la ANIF”, a subliniat atunci Adrian Oros.
Pe 27 iulie 2021, președintele Comisiei pentru agricultură din Senat, George Scarlat, declara în cadrul unei consultări cu fermierii locali din județul Mureș că PNRR este “un eșec” în privința agriculturii. “Am lucrat foarte mult în echipa ministerului cu privire la Planul Național de Relansare și Reziliență; din păcate, îl consider, la momentul acesta, din punct de vedere al agriculturii, un eșec,
pentru că nu am fost bine înțeleși de anumiți factori decidenți. Și vreau să o spun, tranșant și deschis, din teritoriul național: nu are nicio legătură cu Comisia (Europeană - n.r.) că nu vrea, că nu facem, că nu ne-a aprobat. Nu. Problema și decizia au fost naționale”, a afirmat senatorul George Scarlat.
Șase luni mai târziu, pe 19 decembrie, noul ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, susținea într-un interviu acordat AGERPRES că nu va renunța la optimizarea PNRR atâta timp cât mai există o șansă, având în vedere că agricultura are alocați “zero lei”. `Chiar mă uitam cu durere pe acea listă cu ministerele implicate în gestionarea PNRR și să nu regăsești Ministerul Agriculturii între ministerele care și-au pus jaloane și și-au pus ținte de atins în următoarea perioadă este dureros.(...) Credeți-mă că Planul Național de Redresare și Reziliență l-am citit din scoarță în scoarță. Și PNRR și mecanismul de redresare. Eu cred că există șanse. Eu cred că există o șansă și nu o să renunț la ea până când nu o să am un răspuns oficial de la Bruxelles că nu se poate', a transmis Chesnoiu.
Planul Național Strategic (PNS), prima variantă pe 31 decembrie
Spre sfârșitul anului trecut, au demarat consultările pe PNS pe “acele nevoi și priorități din agricultura românească” constatate după analiza SWOT, care vor fi finanțate în următorii ani din fondurile Politicii Agricole Comune.
Din păcate acestea au început foarte târziu, având în vedere că pe 31 decembrie trebuie trimisă o primă formă a acestui plan. Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, spunea pe 12 noiembrie că “sunt 12 grupuri de lucru, 160 de entități, de asociații care participă la consultări și sunt programate 17 întâlniri”. Acesta a subliniat că noua Politică Agricolă Comună va avea la dispoziție în următorii șapte ani 365 de miliarde euro, “un buget diminuat față de perioada 2014-2020 din trei motive: Brexitul, o contribuție diminuată și două alocări mai importante: pentru apărare și pentru coeziune socială”.
“România are pentru această perioadă 2021- 2027 suma de 21,65 miliarde euro cu următoarea componentă: Pilonul I - 13,6 miliarde euro, pentru
măsurile de piață - 363 milioane de euro, pentru dezvoltare rurală Pilonul II - 6,9 miliarde euro, la care s-a adăugat această facilitate Next Generation în valoare de 700 milioane euro pentru că în această jumătate finală a anului 2021 am lansat deja programe și măsuri de 3,2 miliarde euro, restul de 3 miliarde fiind plăți directe - pentru ceea ce discutăm ca PNS 2023-2027 au mai rămas 15,9 miliarde euro. Structura este următoarea: plățile directe 9,98 miliarde euro, bugetul de intervenții sectoriale - 0,26 miliarde euro, iar bugetul de dezvoltare rurală - 5,6 miliarde euro”, a spus fostul ministru al Agriculturii.
Însă, în această perioadă au existat voci care au susținut că aceste consultări “sunt lipsite de transparență și substanță”. “MADR a anunțat că, din această săptămână, începe consultările propriu-zise cu mediul asociativ, pe repede înainte, în doar câteva zile tot procesul urmând a fi încheiat. Timp de doi ani, cât a fost ministru al Agriculturii în guvernele Orban și Cîțu, Adrian Oros nu a făcut nimic pentru demararea consultărilor legate de scrierea PNS, iar acum, pe picior de plecare din minister, vrea să dea doar o lovitură de imagine, mimând niște consultări lipsite de credibilitate și de legitimitate. (...) Aceste consultări cruciale pentru fermieri sunt lipsite de transparență și substanță, utile doar unui grup de restrâns de influență și riscă să afecteze interesele legitime ale tuturor membrilor Asociației Forța Fermierilor, a întregii clase a fermierilor din România”, a transmis pe 9 noiembrie Asociația Forța Fermierilor.
În acest context, noul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a solicitat flexibilitate din partea Comisiei Europene privind depunerea Planurilor Strategice, respectiv până la 1 martie 2022, cu ocazia Consiliului Agricultură și Pescuit din 12 și 13 decembrie de la Bruxelles, întrucât întârzierile în adoptarea bazei legale vor afecta pregătirea noii perioade de programare, iar fermierii nu vor putea să se familiarizeze în timp util cu noile reguli ale PAC.
El a susținut că termenul de 31 decembrie pentru trimiterea PNS la Bruxelles este unul ambițios, de care va ține cont, însă a transmis că e nevoie de timp pentru a evita trimiterea unui document incomplet și incoerent, cum a fost PNRR.
Pesta Porcină Africană (PPA) continuă să facă ravagii în sectorul de creștere a porcului în România
PPA a continuat să afecteze atât creșterea porcului din gospodării cât și industria de procesare din România, producând pagube serioase sectorului. La data de 26 noiembrie, România înregistra 500 de focare active de pestă porcină africană, din care 17 erau în exploatații comerciale.
Din cauza lipsei unor măsuri concrete, situația nu pare să se amelioreze, iar în prag de Crăciun producătorii de carne de porc din România au anunțat că aproximativ 80% din carnea care se va găsi în galantare în această perioadă va proveni din importuri, în contextul în care sectorul continuă să înregistreze pierderi semnificative din cauza PPA, dar și a vânzărilor necontrolate din piața micilor crescători.
Potrivit președintelui Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoși, industria a pierdut numai în acest an peste 600.000 de animale din cauza PPA, porci care ar fi trebuit să acopere consumul intern în această perioadă specifică în care crește consumul și, implicit, și cererea. De asemenea, fermele comerciale au pierdut anul acesta circa 40% din femelele de reproducție, ceea ce înseamnă aproximativ 1,5 milioane de porci, iar acest lucru va conduce la majorarea importurilor.
În privința măsurilor care ar trebui luate de autorități astfel încât sectorul să poată să își revină, Ioan Ladoși a transmis un mesaj clar: stoparea pestei porcine africane.
Din păcate, adoptarea unei așa-zise Legi a porcului, respectiv a unui act normativ care să reglementeze partea de biosecuritate, de individualizare și de mișcare a animalelor în teritoriu, trenează deja de doi ani pentru că nu s-au pus de acord asupra măsurilor toate instituțiile statului responsabile în domeniu. Dacă industria își dorește ca o astfel de lege să fie aprobată și respectată, autoritățile vin doar
cu mesaje de încurajare a creșterii porcului în gospodăriile din România.
Noul ministru al Agriculturii a afirmat de la preluarea mandatului că românii vor putea crește în continuare porc în gospodăria țărănească, vor putea să facă reproducție, însă autoritățile trebuie să asigure un echilibru între gospodăria țărănească și industria de creștere a porcului. El a spus că o Legea a porcului cu reglementările care au trecut de Senatul României nu va trece de Camera Deputaților, cu votul social-democraților.
Cum vor asigura autoritățile acest echilibru? “Foarte simplu”, a transmis Chesnoiu, respectiv prin măsuri clare de limitare a mișcării populației de animale vii astfel încât să nu existe riscul de transmitere a pestei porcine africane în preajma fermelor comerciale. “Să știți că problema aceasta nu este doar în România”, a adăugat el, deși conform datelor centralizate de Comisia Europeană, la DG Sante, în jur de 93% din toate cazurile de pestă porcină africană din Europa sunt în România. Șeful MADR a spus că măsurile trebuie să se îndrepte împotriva celor care nu sunt de bună credință.
Însă, în opinia vicepreședintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Mihai Ponea, în prezent în România sunt 20.000 de samsari, care stau sub umbrela micului fermier, dar care vând ilegal în toată țara sute de porci și răspândesc astfel pesta porcină africană pe teritoriul României.
Absorbția fondurilor europene
Înainte de Crăciun, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că a autorizat la plată peste 913,36 milioane de euro către fermieri, în perioada 25 noiembrie - 23 decembrie 2021. Astfel, un număr de 742.950 fermieri sunt autorizați la plata finală în Campania anului 2021, ceea ce reprezintă un procent de 91,27% din numărul total de fermieri eligibili.
Sumele autorizate vin din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Bugetul Național.
În ceea ce privește Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în anul 2021, valoarea plăților prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro.
De la începutul perioadei de programare 2014-2020, au fost plătite peste 8 miliarde de euro beneficiarilor PNDR 2020. Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program. (AGERPRES)
