VIAȚA DUPĂ COVID, CU BUNE ȘI CU RELE...

Distribuie pe:

Cum a schimbat pandemia de COVID-19 societatea, existența, mentalitatea, comportamentul și modul de gândire al oamenilor de pe întreaga planetă? Cum va arăta viața după COVID? Va fi mai bună? Va fi mai rea? Consecințele pandemiei vor fi (doar) negative sau (și) pozitive?

În încercarea de a răspunde acestor întrebări, unii dintre cei mai reputați oameni de știință - psihologi, psihiatri, filosofi, specialiști în științele comunicării, sociale și comportamentale au fost implicați în Proiectul The World after COVID (Viața după COVID), un amplu studiu multimedia cuprinzând dezbateri, analize și previziuni în legătură cu lumea post-pandemie: speranțe, îngrijorări, opinii pro și contra, prognoze: într-o serie de 57 de interviuri, ei au fost invitați să comenteze și să-și exprime punctele de vedere asupra schimbărilor societale și psihologice pozitive și negative care se vor produce după pandemie și asupra tipului de abordare și atitudine care se impune în acest moment.

Inițiativa de a realiza acest studiu a fost determinată de faptul că, de la începutul pandemiei, au fost voci care au susținut că lumea, după COVID-19, va fi un tărâm complet diferit, caracterizat printr-o răsturnare a valorilor și a relațiilor interumane și internaționale. Opiniile exprimate de politicieni și de mass-media sunt, în mare parte negative, chiar alarmiste: tulburări sociale, ascensiunea regimurilor totalitare, crizele de sănătate mintală, exacerbarea inegalităților, cea mai gravă recesiune economică de la Marea Depresiune (1929) sunt doar câteva din “nenorocirile” anunțate în mass-media.

Or, tocmai pentru a completa și corecta vocile jurnaliștilor, ale formatorilor de opinie și ale factorilor de decizie politică, echipa World after COVID s-a angajat într-o încercare de a strânge opinii de la cei mai importanți savanți ai lumii, derulând acest proiect, cu rezultate surprinzătoare, atât în ceea ce privește diversitatea, cât și ambivalența previziunilor exprimate. Deși pandemia a avut și va continua să aibă efecte adverse și consecințe nefaste în multe sectoare sociale - au conchis participanții la cele 57 de interviuri (prezentate în sinteză de Igor Grossmann și Oliver Twardus în publicația Greater Good Magazine) - există și posibilități de schimbare pozitivă, dacă suntem dispuși și pregătiți să învățăm din această experiență.

Previziunile oamenilor de știință implicați în proiect despre consecințele pozitive ale pandemiei au fost foarte diverse, cuprinzând, în esență: o grijă și o atenție mai mare pentru vârstnici, o gândire critică îmbunătățită cu privire la dezinformare, o mai mare prețuire a naturii. Experții afirmă că lupta și experiențele comune cu care ne confruntăm din cauza pandemiei vor întări sentimentul de solidaritate și ne vor apropia, atât în cadrul propriilor comunități, cât și la nivel global, întrucât identitățile sociale, cum ar fi apartenența la grup, naționalitatea sau cele care se formează ca răspuns la evenimente semnificative - cum ar fi pandemiile sau dezastrele naturale - joacă un rol important în stimularea unor acțiuni colective.

Participanții la studiu sunt de părere că pandemia dezvăluie, din plin, inegalitățile și nedreptățile din societățile noastre și sunt încrezători că relevarea acestora, în aceste momente de cumpănă pentru întreaga omenire, va duce la “conștientizarea vulnerabilității și dependenței noastre reciproce”, la creșterea gradului de înțelegere a inegalităților economice, la “o atenție publică și politică susținută acordată acestei probleme” și că această conștientizare “ne va motiva să ducem o luptă mai strânsă împotriva distribuției inechitabile a resurselor, nu doar acolo unde trăim, ci și la nivel global”.

Cea mai frecventă consecință pozitivă identificată a fost aceea că, în lumea post-pandemică vom fi mai conștienți de importanța relațiilor noastre sociale și familiale. Pandemia ne-a limitat capacitatea de a sta față în față cu cei dragi și ne-a demonstrat cât de vulnerabili ar putea fi unii dintre membrii familiei, prietenii și rudele noastre. Pandemia ne-a făcut să știm cine ne sunt vecinii, pentru că am descoperit că avem nevoie de ei, experiențele comune ducând la relații solide și durabile, în viitor.

În ce privește previziunile privind consecințele negative ale pandemiei, opiniile au scos în evidență riscuri precum: amplificarea tensiunilor politice și a prejudecăților rasiale, “înrădăcinarea” în propriile noastre convingeri și ale grupului din care facem parte, neacceptarea opiniilor celorlalți sau chiar dispreț față de aceștia, o exacerbare a stereotipurilor și a ideilor preconcepute, susținerea unor teorii ale conspirației.

În această perspectivă, au subliniat participanții la studiu, se vor adânci și mai mult inegalitățile și diviziunile politice existente, atât la nivelul statelor cât și pe plan internațional, fenomen vizibil încă în plină pandemie când “țările dau vina una pe cealaltă și nu lucrează suficient împreună”, fapt ce va amplifica polarizarea politică, peste tot în lume.

Deși asemenea supoziții au mai fost lansate pe parcursul pandemiei și nu sunt, oarecum, surprinzătoare, studiul menționat scoate în evidență un element surprinzător și “neașteptat”, observă autorii, după analiza și compararea previziunilor pozitive și negative privind configurația lumii post-COVID: aproape jumătate dintre cei intervievați au declarat, în deplin consens, că același tip de schimbare ar putea constitui o forță stimulatoare atât spre bine, cât și spre rău. Cu alte cuvinte, au procedat în mod dialectic, recunoscând caracterul bivalent al previziunilor și că ceea ce contează este contextul care va decide cine vor fi “câștigătorii și învinșii” în anii următori. De exemplu, faptul că vom asista la dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor digitale, la domiciliu și la locul de muncă, este îmbucurător și duce la progres. Dar, pe lângă beneficiile acestei facilități - programe de lucru flexibil, mai puțini navetiști la și de la locul de muncă etc. - vor fi și dezavantaje: lipsa informațiilor și contactelor sociale în comunicarea virtuală, dezavantaje pentru persoanele care nu își permit internetul de mare viteză sau dispozitivele digitale etc.

În perspectiva unei lumi post-pandemice complexe și extrem de complicate, cei 57 de savanți au analizat și tipul de judecată /înțelepciune / abordare de care va trebui să dăm dovadă pentru a contribui la producerea unor schimbări pozitive în viitor: nu numai că avem nevoie de voința și puterea de

a suporta schimbările politice și structurale, ci și de un set de strategii psihologice care promovează judecata corectă: gândirea în perspectivă, gândirea critică, recunoașterea limitelor propriilor noastre cunoștințe, înțelegere și compasiune, reglarea emoțiilor, a atenției și o judecată mai înțeleaptă privind problemele sociale - un ansamblu de tactici și strategii psihologice concentrate pe ceea ce specialiștii numesc, îndeobște, metacogniție (“știința despre a ști” cf. dictionar.romedic.ro - n.n.)

Prognozele sunt greu de făcut, recunosc autorii, iar previziunile sunt adesea incerte și, posibil, greșite. De fapt, cu toate “diagnosticele” avute în vedere pentru viitor, s-ar putea, la fel de bine, ca schimbările de după pandemie să nu fie nici măcar resimțite. Nu pentru că schimbările nu vor avea loc, ci pentru că oamenii se adaptează rapid la situații și circumstanțe imediate.

Viitorul va spune dacă și în ce mod pandemia a modificat societatea umană. Proiectul Lumea după COVID oferă, însă, imaginea posibilă, cu bune și cu rele, a lumii ce ne așteaptă. Pe măsură ce ne apropiem de o nouă primăvară pandemică, aceste informații pot servi drept semnal că pandemia poate duce nu numai la îngrijorări, ci și la speranțe pentru anii ce vor să vină, conchid autorii. (sursa - greatergood.berkeley.ed; imagine: protegez-vous.ca)

Traducere și sinteză de ILEANA SANDU

Lasă un comentariu