Legea privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine în România (Legea porcului) a fost adoptată de Senat și a ajuns în comisiile de specialitate de la Camera Deputaților. În forma adoptată de Senat, legea împarte gospodăriile țărănești în două: cele cu maxim 5 porci, crescuți doar pentru consumul propriu familial și cele care pot crește până la 15 porci, atât pentru consumul familial, cât și pentru vânzare numai în județul de reședință. Micii crescători pot fi persoane fizice și nu trebuie să se înregistreze la Oficiul Comerțului, pot să crească o scroafă însămânțată artificial și produșii acesteia sau maximum 15 porci la îngrășat pe an. Pentru vânzare, trebuie să aibă atestat de producător și carnet de comercializare. Obligatoriu vor anunța medicul veterinar despre mișcarea animalelor, iar transportul trebuie făcut autorizat. Toate animalele trebuie să fie înregistrate în SNIIA și să aibă acte sanitar-veterinare.
Dacă se are în vedere producția vegetală obținută în județul Mureș, precum și tradiția creșterii porcului în bătătură, prin valorificarea furajelor din cereale, leguminoase și produse menajere, creșterea porcului a fost dintotdeauna rentabilă. Din nefericire, populația din mediul rural, pe lângă faptul că s-a rărit, este îmbătrânită, iar tinerii rămași în sat nu îndrăgesc animalele în așa măsură încât să le acorde hrană și îngrijire câteva ore pe zi. Este mult mai convenabil să se deplaseze în cel mai apropiat oraș, la un supermarket, de unde își procură alimente din import. Mulți proprietari de terenuri agricole arendate preferă plata arendei în bani, nu în produse, fiindcă nu mai cresc animale în bătătură, cuptorul de copt pâine a devenit un decor sau a fost demolat, iar pentru galițe, câteva găini, se descurcă cu producția din grădina de lângă casă.
Efectivele de animale din gospodăriile populației la nivelul județului Mureș au scăzut de la an la an. De la ing. Jenica Oprea - consilier superior la Direcția pentru Agricultură Județeană Mureș, am reținut că, la 30 noiembrie 2021, în județul Mureș, exista un număr de 88.595 capete de porcine, din care: la gospodăriile populației - 47.759 capete, iar la societăți - 40.807 capete. Mai avem un nucleu de prăsilă la SEMTEST - 329 de capete.
Nici la celelalte categorii de animale nu stăm prea strălucit: la bovine total - 82742 de capete, din care: la populație - 55.332 capete, la societăți - 27.136 capete, iar la Stațiunea de Cercetări Zootehnice din Sângeorgiu de Mureș - 274 capete din rasa Bălțată Românească. La păsări total -1.390.400 capete. Vom reveni cu datele statistice la nivelul lunii ianuarie 2022, după centralizarea datelor. Cert este că potențialul județului Mureș este în stare să asigure necesarul de carne din producția internă, plus un excedent la export. Culmea ironiei, am avut anul trecut o producție record la cereale, pe care, în loc să o valorificăm prin creșterea animalelor, o exportăm și importăm carne din alte țări. Despre o strategie privind piscicultura nu se amintește în preocupările vremelnicilor guvernanți, nici despre valorificarea potențialului zootehnic pentru siguranța alimentației românilor. Iarăși și iarăși amintesc, cu riscul să fiu criticat, despre rezerva de carne, lapte praf, zahăr, cereale, legume deshidratate în depozitele speciale din județul Mureș, desființate în democrație. Rezervă constituită din producția agriculturii mureșene. Oare care sunt vinovații?
VASILE BOTA
