AMENINȚAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE PENTRU PÂRTIILE DE SCHI DIN ROMÂNIA

Creșterea temperaturilor medii lunare și schimbarea structurii precipitațiilor în zonele muntoase duc la o scădere a numărului de zile înzăpezite anual.

În scenariul pesimist, am putea avea doar circa 30 de zile înzăpezite anual către finalul acestui secol, față de 80 de zile în decursul anilor '60-'70.Aceste schimbări vor pune presiune pe turismul de iarnă în România, crescând costurile de operare a pârtiilor de la altitudini joase și creșterea aglomerării pe pârtiile de altitudine înaltă. Din păcate, în anii ce urmează, stratul de zăpadă va continua să se diminueze. Acest lucru nu înseamnă că nu vom mai avea zăpadă deloc. Astfel, în anumite regiuni vom observa reduceri de până la 80% a grosimii stratului de zăpadă către finalul acestui secol.

În acest context, turismul hibernal în România este afectat direct.

Mai puțină zăpadă naturală în perioada de iarnă înseamnă folosirea tunurilor de zăpadă, care asigură debutul la timp al sezonului sporturilor de iarnă.

Pârtiile cu zăpadă artificială sunt adesea foarte dure, producerea de zăpadă artificială costă foarte mult și poate avea chiar un impact negativ asupra resurselor locale (având în vedere consumul extrem de mare de apă).

Reducerea numărului de zile înzăpezite este dată în mare de creșterea temperaturilor medii lunare și a cantității de precipitații.

Impactul asupra turismului

Domeniul schiabil din România este format din 189 de pârtii omologate, care însumează 164 de kilometri.

Dintre acestea, doar 55 de pârtii au o lungime de peste 1.000 metri, două pârtii au peste 3.000 metri lungime și una singură are peste 4.000 metri lungime, arată datele din baza Ministerului Turismului, citat de Spotmedia.ro.

În cazul zonelor intracarpatice, cu toate că vedem o creștere a precipitațiilor, cuplată cu creșterea temperaturilor medii, aceste precipitații vor fi mai des sub formă de ploaie sau lapoviță.

Dependență de zăpada artificială duce la creșterea prețului de întreținere a pârtiei, din moment ce zăpada artificială este realizată prin amestecarea unor volume mari de apă și aer de înaltă presiune. Cerințele pentru apă pot fi foarte mari, necesitând pompare din lacurile înconjurătoare, din râuri sau din iazurile artificiale.

Echipamentele moderne de zăpadă pot necesita cu ușurință 400 litri de apă pe minut pentru fiecare pistol de zăpadă, iar stațiunile pot avea zeci sau chiar sute în funcțiune.

În ansamblu, principalele efecte ale schimbărilor climatice (temperaturile în creștere, reducerea stratului de zăpadă, frecvența și intensitatea sporită a evenimentelor extreme etc.) vor avea o serie de efecte negative asupra sectorului turistic din România. (Foto: Pixabay)

Lasă un comentariu