Într-un interviu acordat revistei “Capital”, redactor Ciprian Mailat, Adrian Vasilescu, consilier de strategie în cadrul Băncii Naționale a României, susține că “Lumea pregătește scena pentru deceniul următor”. La ce se referă? De fapt la ce schimbare se referă intervievatul? Că “Pandemia a provocat o criză globală cu un grad de pericol în creștere economică. Criza sănătății publice dublată de cea economică au indus dramatice crize sociale. Confruntată astfel cu trei crize dure, lumea întreagă caută răspunsuri adecvate, soluții speciale. Fed-ul în vară și Banca Central Europeană, în noiembrie 2020, au organizat forumuri cu participarea celor mai mari bănci din lume și a unor personalități ale vieții academice pentru a recontura rolul politicilor monetare în deceniul 2021-2030”. Scopul acestor forumuri, printre altele, a fost să pregătească instituțiile producătorilor și consumatorilor pentru a lua cele mai potrivite măsuri încă de la 1 ianuarie 2021, mai ales că, din cauza pandemiei și a crizei economico-financiare, s-a produs și o “criză” între ofertă și cerere, mai exact între oferta tot mai mare de consum și cerere. De ce? Din cauză că pandemia a blocat, prin restricțiile imense de mari ale guvernelor, a libertății de mișcare a oamenilor, iar aceștia speriați de pericolul îmbolnăvirii au cheltuit și cheltuiesc tot mai puțin, încât multe sectoare economice au intrat în insolvență sau, și mai rău, în faliment, iar multe și-au redus activitatea lăsând milioane de persoane în șomaj, cu venituri reduse care nu le mai permit să cumpere produse și servicii decât pe cele de strictă necesitate. Concomitent au crescut prețurile, inflația. Urmarea este dezastruoasă pentru cele mai multe sectoare economice, să amintim doar industriile turismului, hoteluri și restaurante, transporturile aeriene, auto, care la rândul lor au redus drastic realizarea de produse și consumul din aceste sectoare, importante chiar principale ca surse de venituri la bugetul țărilor, mai ales a celor care 75-80% se realizează din industria turismului și a activităților legate de turism, fiind obligate să trimită salariații în șomaj.
Despre faptul că după pandemia provocată de virusul ucigaș lumea se va schimba profund, ca și sistemul capitalist, sistem care în ultimele două secole a cunoscut schimbări permanente, și se va schimba și în continuare. Paul Mason, apreciat analist economic, mondial, în cartea sa: “Postcapitalismul - Un ghid pentru viitorul nostru” (apărută în limba română la Editura Litera), susține că “suntem la un pas de o schimbare uriașă și atât de profundă încât, de data aceasta, însuși capitalismul, sistemul extrem de complex pe baza căruia funcționează societăți întregi, va evolua în ceva cu totul nou. În centrul acestor schimbări se află tehnologia informației, o revoluție care (așa cum afirmă autorul) are potențialul de a remodela fundamental noțiunile de “muncă”, “producție” și “valoare”, dar și de a distruge o economie bazată pe piețe și proprietate privată. De fapt, după Paul Mason, acest lucru se întâmplă deja.
Cu alte cuvinte, precum susțin și alți autori de specialitate care doresc să ne arate cum se poate construi o societate mai echilibrată și durabilă decât ce ne oferă neoliberalismul, la care se va renunța. Se susține că printr-un “consens tot mai larg între mișcările de protest, economiștii radicali și partidele politice radicale din Europa (la noi AUR) este modul în care se poate atinge acest obiectiv: “suprimarea marilor afaceri financiare, anularea austerității, investiții în energia verde și încurajarea muncii bine plătite”.
Așa cum mai susține în cartea sa Paul Mason, “orice guvern care sfidează măsurile de austeritate se va lovi instantaneu de instituțiile globale, care protejează acel 1% a celor mai bogați oameni”. Acest lucru s-a întâmplat în Grecia, în anul 2015, “după ce alegerile au fost câștigate de partidul radical de stânga, când Banca Central Europeană, a cărei sarcină era să încurajeze stabilitatea băncilor grecești, și-a retras sprijinul pentru acestea, determinând retragerea din depozite suma în valoare de 20 de miliarde de euro”. Astfel, guvernul a fost pus în situația să aleagă între faliment și supunere. Deci, criza de pandemie și economico-financiară (la noi și cea socială și politică) nu prevestesc în timp doar sfârșitul modelului neoliberal, ele sunt și un simptom al nepotrivirii de lungă durată între sistemele pieței libere și economia bazată pe informație.
De fapt, cartea lui Paul Mason “explică motivele pentru care înlocuirea capitalismului nu mai este o utopie, modul în care formele primare ale economiei postcapitaliste se pot regăsi în sistemul actual și cum pot fi extinse rapid”.
Toate aceste probleme se întâmplă și la noi, prin toate măsurile pompieristice pe care le ia guvernarea tripartită, să dăm numai un exemplu impus de ANAF privind dreptul descriționar al inspectorilor de a bloca conturile în toate băncile și a lua banii contribuabililor fără a verifica dacă persoana fizică sau juridică este datoare sau nu la stat. Grav este abuzul și faptul că funcționarul fiscal chiar dacă a greșit nu are nicio răspundere. Răspunsul ANAF dat păgubitului e să se adreseze instanței dacă vrea să-și recupereze banii confiscați prin abuz. Interesant e faptul că această procedură nu se aplică companiilor de stat, care sunt datoare la buget cu miliarde de lei, ca și multinaționalelor aflate în aceeași situație.
Interesant și de neînțeles e faptul că cele trei partide care formează guvernul, mai ales USR oftând în opoziție, au uitat de promisiunile din campania electorală că nu vor mai tolera corupția care dijmuiește bugetul statului de zeci de miliarde de euro, care ar fi suficiente să majoreze pensiile și alocațiile pentru copii și să modernizeze spitalele și sistemul de educație. Deocamdată o fac numai prin declarații pe care nici ei nu le cred.
IOAN HUSAR
