CE AU ÎNVĂȚAT ROMÂNII ÎNTR-UN AN DE PANDEMIE

Distribuie pe:

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a analizat, în cadrul unui sondaj de opinie, ce a însemnat primul an de COVID-19 în România, care sunt schimbările în bine și în rău pe care le-a generat aceasta și ce limitări au experimentat cetățenii în contextul pandemic.

În preambulul documentului dat publicității, se arată că, în 26 februarie 2020, România a înregistrat primul caz confirmat de COVID-19, în comuna Prigoria (județul Gorj), iar în ziua următoare, din dispoziția autorităților, toate activitățile publice din comună au fost suspendate, școlile și grădinițele au fost închise. La acel moment însă, știrea difuzată pe toate canalele nu a generat un impact puternic asupra românilor, abia după propagarea cu repeziciune a virusului în Europa și amplificarea informațiilor despre acest subiect, îngrijorarea și, uneori, frica au devenit, treptat, parte din realitatea emoțională din România.

Din 10 martie 2020, IRES a început să evalueze, în mod constant, percepțiile românilor cu privire la ceea ce avea să devină curând pandemia de COVID-19, iar la un an de la debutul bolii în România, Institutul și-a propus să evalueze impactul pandemiei asupra stării psiho-emoționale și sociale a românilor, asupra bunăstării lor și să identifice nivelul până la care coabitarea cu virusul a modificat viața cotidiană:

“Sondajul ne arată că pandemia a avut un impact semnificativ asupra stării psiho-emoționale a românilor, dar și asupra sănătății lor; că un român din 10 a traversat, în ultima săptămână, stări de anxietate, 14% nu reușesc să-și țină sub control îngrijorările, iar femeile, persoanele cu educație scăzută și cele care locuiesc în mediul rural au consultat medicul specialist, în primul an pandemic, mult mai puțin decât o făceau înainte. Iar dacă aproape jumătate dintre români (48%) sunt de părere că pandemia a generat schimbări negative în viața lor, 16% găsesc și părți pozitive, iar mai mult de jumătate recunosc că au învățat lucruri despre care cred că nu le-ar fi învățat în alt context”.

* Schimbările în bine

(16% dintre respondenți, mai ales bărbați, tineri și intervievați cu studii superioare) sunt legate, în principal, de aspectele ce țin de familie și de disponibilitatea mai mare de timp, fie că vorbim despre apropierea față de familie și de timpul petrecut împreună cu aceasta, de posibilitatea de a lucra de acasă sau de timpul liber suplimentar disponibil. Pentru alții, pandemia a reprezentat o oportunitate pentru dezvoltarea personală și pentru cunoașterea sinelui, iar 4% dintre respondenți au perceput schimbări pozitive în sensul creșterii veniturilor și găsirii unui loc de muncă mai bun.

* Schimbările în rău

(48% dintre cei chestionați) sunt legate de: restricțiile și limitările de mișcare, limitările impuse vieții sociale și interacțiunii cu ceilalți, pierderea locului de muncă, diminuarea veniturilor, stări de stres generate de teama de a nu contracta virusul, probleme de sănătate, limitarea accesului la servicii medicale, educația online.

* Lecțiile pandemiei

Peste jumătate dintre români spun că au învățat ceva nou, ceva ce cred că nu ar fi învățat în alt context. Aceștia se regăsesc, în proporții mai mari, în rândul celor cu studii superioare, al femeilor, al vârstnicilor și al celor cu studii cel mult elementare. Respectarea normelor de igienă și a distanțării fizice este principala lecție învățată datorită pandemiei, o treime dintre participanții la studiu indicând acest aspect. Aproape 1 din 5 spun că au învățat să prețuiască viața sau sănătatea, să aibă grijă, să îi respecte, să îi prețuiască pe ceilalți sau să petreacă mai mult timp cu ei. La polul opus însă, 2% dintre români spun că pandemia i-a învățat să nu aibă încredere în oameni, iar 3% indică respectarea regulilor și a legilor printre aspectele învățate pe durata anului pandemic.

* Limitări experimentate pe durata pandemiei

Aproape jumătate (47%) dintre participanți au spus că există cel puțin un lucru pe care nu au reușit să-l facă din cauza pandemiei sau că au fost împiedicați să realizeze cel puțin un lucru, în ultimul an. Se regăsesc în această categorie tinerii și persoanele cu vârste de cel mult 50 de ani și cei cu studii superioare.

Excursiile ori călătoriile în străinătate sunt invocate de către majoritatea respondenților. Însă 6% spun că nu au mai putut să aibă acces la un tratament sau la un consult medical, 5% dintre intervievați susțin că nu au mai putut să își găsească un loc de muncă sau să și-l schimbe pe cel pe care îl aveau, 4% nu au mai putut să-și construiască sau să-și amenajeze locuința. Dacă 3% recunosc că nu au mai putut să-și desfășoare activitatea profesională, 2% susțin că nu au putut să-și dezvolte afacerea. Alți 17% au declarat diferite aspecte legate de socializare (participarea la nunți/reuniuni, vizitarea unor persoane apropiate sau participarea la concerte sau evenimente sportive).

* Impactul pandemiei asupra stării de sănătate

Dacă 1 din 5 români a fost mult mai îngrijorat pentru sănătatea proprie decât înainte de pandemie, 4 din 10 au fost mult mai îngrijorați pentru sănătatea celor dragi. Femeile, cei cu vârste de peste 51 de ani, respondenții cu nivel ridicat de educație, cei care locuiesc în mediul rural în Moldova se declară mai îngrijorați decât înaintea pandemiei pentru starea proprie de sănătate, în timp ce vârstnicii și persoanele cu studii superioare și postuniversitare au fost îngrijorați mai mult decât în mod obișnuit pentru sănătatea celor dragi.

Peste 7% dintre români recunosc că, în această perioadă, au luat mai multe medicamente decât în mod obișnuit, iar 9% dintre români spun că, în perioada pandemiei, au consultat un medic specialist mai mult decât în mod obișnuit (cei mai mulți fiind vârstnici), în timp ce peste 4 din 10 susțin că au consultat un medic specialist mai puțin decât înainte de pandemie sau chiar deloc, în această categorie regăsindu-se în proporții mai ridicate femeile, persoanele între 36 și 50 de ani, intervievații cu educație scăzută și cei care locuiesc în mediul rural. 6% dintre români au mers mai des decât în mod obișnuit la medicul de familie, iar peste o treime (36%) mai puțin decât înainte de pandemie.

* Impactul pandemiei asupra activităților cotidiene

Pandemia a crescut considerabil activitățile de informare mediate de tehnologie, fie la TV, fie online, dar și pe cele legate de utilizarea tehnologiei în scopuri profesionale sau pentru școală.

Dintre activitățile cotidiene, cele legate de îngrijire personală (frizerie, coafor cosmetică etc.) au fost cel mai afectate de pandemie.

 * Pandemia și bunăstarea românilor

Aproape jumătate dintre români și-au făcut în primul an pandemic, mai mult decât înainte, griji pentru propria situație financiară sau a familiei lor. Mai îngrijorați au fost respondenții cu educație scăzută, cei care locuiesc în zona de sud a țării și în Moldova, dar și femeile.

În timp ce aproape o treime (31%) dintre participanții la studiu spun că au cheltuit mai mult în această perioadă, un sfert spun că au cheltuit mai puțin. Economii au reușit să facă mai mult decât înainte de pandemie 23%, în timp ce o treime (33%) au făcut economii mai puțin sau chiar deloc.

* Pandemia și relația cu semenii

Pe fondul restricțiilor, nevoia de socializare a fost puternic afectată: peste jumătate dintre români (54%) au simțit mai mult nevoia de a contacta pe cineva drag, iar 43% au simțit nevoia să stea de vorbă cu cineva drag. Aproape trei sferturi (71%) dintre intervievați au spus că în această perioadă s-au întâlnit mult mai puțin cu prietenii.

Lipsa interacțiunii față în față a fost mai accentuată în rândul vârstnicilor, a persoanelor cu studii superioare, a celor din mediul urban și care locuiesc în regiunea Moldova. Unul din cinci români (mai ales vârstnicii și femeile) s-a simțit mai singur decât de obicei.

Pe de altă parte, limitarea libertății de mișcare a făcut ca peste o treime dintre români (36%) să spună că, în această perioadă, au petrecut mai mult timp decât înainte discutând cu membrii familiei și că s-au jucat mai mult cu copiii.

Pe mai bine de un sfert dintre participanți, pandemia i-a făcut să se gândească mai puțin la divorț, iar pe 7% i-a determinat să se gândească mai mult la căsătorie.

* Pandemia și starea emoțională a românilor

COVID-19 a venit însoțit de lipsă de predictibilitate, de o avalanșă de informații, de multe ori contradictorii, și de impunerea unor restricții cu care o parte dintre indivizi nu s-au confruntat niciodată, motiv pentru care, în toată această perioadă, oamenii au experimentat, în primul an pandemic, stări de frică, anxietate sau stres. 

Pandemia i-a făcut pe mai mult de jumătate dintre români (55%) să aprecieze mai mult lucrurile pe care le au sau să mediteze mai mult la sensul vieții. Un sfert au traversat, mai mult decât înainte, stări de tristețe sau de depresie, iar 16% s-au gândit mai mult la moarte. Patru din 10 români s-au rugat mai mult decât înainte și peste un sfert au fost cuprinși de regretul că nu au făcut ceva.

Pe de altă parte, pandemia i-a făcut pe 27% dintre români să fie mai optimiști decât înainte, iar pe 23% să își facă planuri de viitor într-o măsură mai mare decât înainte de pandemie.

Impactul COVID-19 asupra stării psiho-emoționale a românilor este încă semnificativ. Potrivit sondajului, 1 din 10 români a trecut, în ultimele 7 zile, aproape zilnic, prin stări de anxietate, peste 10% s-au simțit triști ori lipsiți de speranță, nu și-au putut controla îngrijorările sau au simțit că nu mai au interes sau plăcere pentru a face ceva.

Sondajul a fost realizat în perioada 12 - 15 februarie 2021, pe un eșantion de 1.115 persoane de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România, și are o eroare maximă tolerată de ± 2,9%. Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES. (sursa - ires.ro; foto - spotmedia.ro)

Sinteză de ILEANA SANDU

Lasă un comentariu