O NOUĂ LUCRARE DE REFERINȚĂ PRIVIND ISTORIA ROMÂNILOR DIN FOSTELE SCAUNE SECUIEȘTI (AZI, JUD. COVASNA, HARGHITA ȘI MUREȘ) (I)

Distribuie pe:

Informațiile cuprinse în sursele eclesiastice ortodoxe și greco-catolice oferă o imagine cuprinzătoare asupra structurii demografice referindu-se la: numărul credincioșilor așa cum rezultă din rapoarte, informări, corespondență cu forurile superioare, structura pe sexe și stare civilă a credincioșilor, sporul natural, numărul familiilor mixte, starea socială a enoriașilor, numele și prenumele preoților, epitropilor, învățătorilor din școlile confesionale etc.

Pentru cunoașterea unor dimensiuni demografice ale comunităților românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, din perioada 1850-2011, datele sunt cele înregistrate la recensămintele oficiale. O corectă interpretare a informațiilor prezentate impune următoarele precizări: cifrele se referă la “credincioși români”, și au fost obținute prin însumarea credincioșilor de confesiune ortodoxă și a celor greco-catolici; pentru perioada 1614-1835, datele sunt preluate din conscripțiile confesionale și fiscale cunoscute: cea din 1733, inițiată de episcopul Inocențiu Micu Klein, conscrierea lui Petru Pavel Aron, din 1750, cea din 1760, ordonată de generalul Nicolaus Adolf von Buccow, conscripția urbarială din 1820 etc. Deși conscripțiile confesionale și fiscale nu sunt scutite de fenomenul de subînregistrare, ele neavând același grad de rigurozitate ca recensămintele oficiale, totuși, în lipsa altor izvoare demografice, acestea pot oferi o imagine cât mai apropiată de realitate despre evoluția structurii etnice și confesionale a comunităților din estul Transilvaniei, cu două secole și jumătate înainte de anul 1850.

Indiscutabil, cea mai valoroasă sursă demografică pentru analiza dimensiunilor și structurii etnice și confesionale a comunităților din Transilvania, la mijlocul secolului al XIX-lea, este recensământul populației din anul 1850. Așa cum am arătat, punerea și repunerea în circulație a datelor acestui recensământ și a celor care au urmat până în anul 1910 este înlesnită de publicarea lor în limba română de către catedra și laboratorul de sociologie din cadrul Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, de către un colectiv de specialiști condus de prof. Traian Rotariu.

Populația stabilă a județelor Covasna, Harghita și Mureș, după principalele etnii, la recensămintele populației din perioada 1850-2011 sunt prezentate în lucrarea de față, la fiecare localitate în parte.

Comparând datele recensământului din 1850 cu cele din conscripția urbarială din 1819-1820 și din sursele eclesiastice, se observă o evoluție demografică diferențiată pe trei categorii de localități: localitățile monoetnice cu populație de etnie română situate în județul Covasna în depresiunea Buzăului Ardelean, iar în județul Harghita în bazinul Topliței care au cunoscut creșteri importante de populații; localități etnic mixte în care numărul românilor a crescut și localități cu populație de etnie maghiară preponderentă, în care numărul românilor a scăzut simțitor în urma procesului de asimilare.

Din analiza informațiilor demografice oferite de recensământul populației din anul 1850 pentru localitățile din actualele județe Covasna, Harghita și Mureș, urmărind corelația dintre etnia și confesiunea românilor, rezultă următoarea situație:

* județul Covasna: români - 16.139, credincioși ortodocși și greco-catolici - 17.628 (-1.489)

* județul Harghita: români - 13.648, credincioși ortodocși și greco-catolici - 14.161 (-513)

* județul Mureș: români - 118.088, credincioși ortodocși și greco-catolici - 126.536 (-8.448).

Diferențele înregistrate sunt considerate pierderi etnice românești, ele reprezentând persoanele de naționalitate română care își afirmă apartenența la această etnie doar prin latura confesională. Exemplificăm prin câteva localități: județul Covasna: Catalina - în timp ce în localitate s-au declarat 109 credincioși ortodocși și greco-catolici, numai 6 și-au exprimat apartenența la etnia română; Ghelința - 234 credincioși ortodocși și greco-catolici și 53 români; județul Harghita: Dănești - 136 credincioși ortodocși și greco-catolici și 76 români, Lueta - 124 credincioși ortodocși și greco-catolici și 59 români, Merești - 431 credincioși ortodocși și greco-catolici și 291 români; județul Mureș: Albești - 914 credincioși ortodocși și greco-catolici și 683 români; Crăiești - 418 credincioși ortodocși și greco-catolici și 312 români.

Și din cifrele recensământului populației din anul 1850 rezultă că aproape jumătate din comunitățile românești din actualul județ Covasna au fost comunități mici sub 500 de membri, în Harghita peste 75% dintre comunitățile românești se află în aceeași situație, iar în Mureș, situația este total diferită, predominând comunitățile românești cu un număr mare de credincioși.

Dr. Ioan LĂCĂTUȘU, ing. Ciprian HUGIANU

Lasă un comentariu