* Departamentul de Stat al SUA i-a îndemnat pe cetățenii americani din Ucraina să părăsească țara, imediat, deoarece efectivele militare ale Rusiei la graniță cu Ucraina continuă să se acumuleze * Rusia a negat în repetate rânduri că se pregătește să invadeze Ucraina, în ciuda staționării a aproximativ 100.000 de soldați ruși în diferite locuri, de-a lungul graniței, potrivit oficialilor ucraineni și occidentali * Analiștii se întreabă dacă Occidentul poate descuraja Rusia în intențiile sale și cât de departe sunt dispuși să meargă aliații occidentali pentru a apăra Ucraina.
Temerile cu privire la o invazie rusă în Ucraina sunt în creștere, deoarece Rusia nu dă semne că și-ar diminua efectivele militare desfășurate la graniță, iar discuțiile pe acest subiect de criză rămân în impas, potrivit cncb.com, Reuters și BBC.
În timp ce SUA și Marea Britanie răspund cu amenințări cu sancțiuni și își retrag personalul diplomatic din ambasadele lor de la Kiev, analiștii se întreabă dacă Occidentul este capabil să descurajeze Rusia și cât de departe sunt dispuși să meargă aliații occidentali pentru a apăra Ucraina.
“În timp ce Rusia continuă să trimită trupe și arme la granița cu Ucraina, se pare că există unele disensiuni între aliații occidentali cu privire la modul de reacție”, a afirmat, duminică seara, Helima Croft, șefa strategiei globale de mărfuri și cercetări pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la RBC Capital Markets (o bancă globală de investiții care oferă servicii în piețe bancare, finanțe și piețe de capital către corporații, investitori instituționali, manageri de active și guverne, la nivel global (n.n.).
“Deși toți au spus că au în vedere reacții dure, numai Marea Britanie și SUA rămân ferme în a promite sancțiuni economice devastatoare și au atras atenția că Rusia are într-adevăr planuri de invazie și caută să instaleze un lider pro-Kremlin la Kiev. În schimb, șeful forțelor navale germane a fost forțat să demisioneze după ce a declarat că Putin merită respect - și a sugerat că Berlinul ar trebui să își unească forțele cu Moscova împotriva Beijingului - iar cancelarul Scholz a cerut prudență în aplicarea de sancțiuni”.
Oficialul a menționat, de asemenea, că Germania a refuzat să ofere Ucrainei sprijin militar, spre deosebire de SUA și Regatul Unit. În plus, ar fi blocat Estonia să trimită arme de fabricație germană în Ucraina.
Departamentul de Stat al SUA a recomandat, duminică, tuturor cetățenilor americani din Ucraina să părăsească țara imediat, invocând acumularea de efective militare semnificative ale Rusiei la granița cu Ucraina. De asemenea, a ordonat membrilor familiilor personalului de la ambasada sa din Kiev să părăsească țara, din cauza condițiilor de securitate “care se deteriorează”.
Între timp și Marea Britanie are în vedere să-și retragă personalul diplomatic din ambasada sa din Ucraina, a declarat luni corespondentul diplomatic al BBC. Măsura vine după ce Marea Britanie a acuzat Kremlinul că încearcă să instaleze un lider pro-rus în Ucraina.
Rusia a negat în repetate rânduri că se pregătește să invadeze Ucraina, în ciuda staționării a aproximativ 100.000 de soldați în diferite zone de-a lungul graniței și amplasării de echipamente militare, potrivit oficialilor ucraineni și occidentali.
Rusia susține că are dreptul să-și deplaseze personalul și echipamentul militar oriunde dorește, în țară, iar săptămâna trecută a acuzat Occidentul de complot și “provocări” în Ucraina, care aspiră să adere atât la UE, cât și la NATO. Guvernul, sub președintele Volodymyr Zelenskyy, caută legături mai strânse cu Occidentul.
Președintele rus Vladimir Putin, pe de altă parte, a fost un critic vocal al colapsului Uniunii Sovietice (din care Ucraina a făcut parte) în 1991 și a lăudat legăturile istorice dintre Rusia și Ucraina. În vederea detensionării situației, au avut loc diverse întâlniri la nivel înalt între oficialii ruși, americani și NATO în ultimele săptămâni, dar acestea nu au avut prea mult succes.
Rusia vrea asigurări oficiale că Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO, asigurări pe care, însă, nu le-a primit. Kremlinul dorește, de asemenea, să se asigure că NATO reduce infrastructura militară și personalul din regiuni ale Europei de Est și din fostele țări sovietice Estonia, Letonia și Lituania. Oficialii NATO și cei americani au refuzat, însă, și aceste cereri.
John Herbst, director general al Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic și fost ambasador al SUA în Ucraina, a declarat pentru CNBC că din punctul său de vedere Occidentul trebuie “să respingă cu putere agresiunea Kremlinului” - și să o facă fără întârziere: “Am încercat să aplanăm lucrurile cu Putin. Am încercat în 2008, când a intrat în Georgia, și nu a suferit aproape nicio consecință. Am încercat cu Crimeea, unde, din nou, nu a suferit aproape nicio consecință”.
Herbst a mai spus că propunerile lui Biden în cazul în care Rusia escaladează în Ucraina - sancțiuni suplimentare, trimiterea de arme în Ucraina și desfășurarea mai multor forțe NATO la granița Rusiei - sunt rezonabile, dar nu suficient de “active”: “Ceea ce ar trebui să facem este să mutăm aceste forțe în cadrul NATO, acum. Ar trebui să trimitem acele arme, acum (...) Se pare că administrația Biden începe să se miște în această direcție. Dar trebuie să se acționeze mai în forță, mai rapid și trebuie să o facem împreună cu aliații noștri.”
Rusia - obișnuită să acționeze sub sancțiuni
Statele Unite, Regatul Unit și UE au avertizat Rusia că se va confrunta cu noi sancțiuni “paralizante” dacă invadează Ucraina - dar Rusia este deja obișnuită să acționeze sub sancțiuni, recunosc liderii mondiali, dând ca exemplu sancțiunile impuse unor sectoare-cheie rusești (energia și finanțele), în urma anexării Crimeei, în 2014, unde luptele au continuat între ucraineni și separatiștii pro-ruși de atunci.
Sancțiuni internaționale au fost impuse Rusiei și pentru amestecul în alegerile din SUA din 2016, pentru rolul în atacurile cibernetice împotriva SUA și pentru atacul din 2018, în Regatul Unit. Rusia a negat în mod constant implicarea în astfel de evenimente, în ciuda dovezilor contrare.
În ce privește situația actuală cu Ucraina, aliații occidentali amenință din nou cu un răspuns dur la adresa Rusiei - dar există contradicții și dezacorduri cu privire la măsurile punitive care ar putea fi luate.
În timp ce SUA și Regatul Unit sunt în favoarea unor măsuri mai drastice împotriva economiei Rusiei în cazul în care aceasta invadează Ucraina, există multă ezitare în unele țări europene, din motive economice sau diplomatice. De exemplu, Germaniei - liderul de facto al Europei - nu îi convine aplicarea de sancțiuni, dat fiind proiectul său gigant de gazoduct cu Rusia, Nord Stream 2, care va furniza gaz natural unei mari părți a Europei,
Cei de la de la RBC Capital Market, se întreabă dacă vreuna dintre sancțiunile discutate în capitalele occidentale îl va descuraja pe președintele Putin în intenția sa de a readuce Ucraina, în mod ferm, pe orbita Rusiei, mai ales că, la mijloc, sunt nu puține interese economice: “Experți de frunte susțin că Occidentul ar putea deturna intențiile lui Putin dacă aceste națiuni ar fi pregătite să impună sancțiuni serioase instituțiilor financiare ruse-cheie (VTB, Sberbank, Gazprombank) și exporturilor de energie (așa cum s-a procedat cu Iranul). Cu toate acestea, cu excepția Nord Stream 2, Washingtonul a indicat deja că va căuta să scutească sectorul energetic de măsurile punitive în curs de pregătire. Având în vedere că un mare număr de manageri de active occidentali dețin finanțele rusești, o întrebare cheie este dacă SUA și aliații săi europeni ar pune într-adevăr aceste instituții pe lista neagră.”
Săptămâna în curs este una “critică”: piețele globale “rămân în alertă”, pe fondul temerii că ar putea exista un conflict militar iminent între Ucraina și Rusia, în timp ce oficialii occidentali organizează noi întâlniri de criză privind această situație.
În contextual tensiunilor crescânde, se pare că președintele american Joe Biden ia în considerare desfășurarea câtorva mii de soldați americani, precum și nave de război și avioane, aliaților NATO din țările baltice și din Europa de Est (inclusiv în România - n.n.) ceea ce ar reprezenta o extindere semnificativă a implicării militare americane, potrivit New York Times.
Întrucât Ucraina nu este membră a NATO, alianța militară nu este obligată să o apere, punându-se, totuși, întrebarea: cât de departe sunt dispuse să meargă SUA și UE în acest sens?
Duminică, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken a declarat pentru CBS că SUA rămân dispuse la dialog cu Rusia, dar “chiar dacă ne construim apărarea, construim și elemente de descurajare”. Dacă Rusia invadează Ucraina, vor exista “consecințe masive”, a adăugat el.
Duminică, viceprim-ministrul Marii Britanii Dominic Raab a declarat că “Ucraina este o țară liberă, astfel că, potrivit dreptului internațional, trebuie să-și decidă soarta, iar noi o vom sprijini în eforturile de a se apăra”. El a adăugat că vor exista “consecințe foarte grave dacă Rusia va încerca să atace Ucraina dar și să instaleze un regim marionetă”.
Totuși, a adăugat oficialul, perspectiva unei desfășurări militare britanice în Ucraina este “extrem de improbabilă”.
“Ceea ce am spus este că suntem angajați în programe de antrenament pentru a-i sprijini pe ucraineni să se apere. Este absolut corect - în scopuri defensive. În al doilea rând... vrem să ne asigurăm că, în cazul unui atac militar, prețul economic va fi suficient de mare pentru ca liderii de la Kremlin să nu se gândească de două ori înainte de a trece la fapte”, a declarat el potrivi surselor citate.
Până în prezent, NATO are aproximativ 4.000 de militari în batalioane multinaționale din Estonia, Lituania, Letonia și Polonia, susținute de tancuri, apărare aeriană și unități de informații și supraveghere.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Occidentul de “isterie” și de faptul că difuzează informații “mincinoase”.
“În ceea ce privește acțiunile specifice, vedem declarații ale Alianței Nord-Atlantice despre întărire, acumulare de forțe și resurse către flancul estic. Toate acestea duc la faptul că tensiunile sunt în creștere. Acest lucru nu se întâmplă din cauza a ceea ce facem noi, Rusia. Toate acestea se întâmplă din cauza a ceea ce fac NATO și SUA și din cauza informațiilor pe care le răspândesc”.
Rusia și-a folosit acumularea de trupe pentru a atrage Occidentul în discuții după ce a prezentat cereri de redesenare a hărții de securitate a Europei. Moscova dorește ca NATO să nu admită niciodată Ucraina și să retragă trupele și armele din fostele țări comuniste din estul Europei care i s-au alăturat după Războiul Rece.
Președintele Joe Biden, făcând eforturi pentru unitatea transatlantică, a susținut luni un apel video securizat de 80 de minute, cu o serie de lideri europeni pentru a discuta despre criza din Ucraina.
Biden le-a spus reporterilor: “Am avut o întâlnire foarte, foarte, foarte bună” cu europenii, respectiv liderii Germaniei, Franței, Italiei, Marii Britanii și Poloniei. El a spus că există “unanimitate totală”. Președintele României nu a fost invitat la aceste discuții.
Potrivit unei declarații a Casei Albe citate de Reuters, liderii “au discutat despre eforturile lor comune pentru a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv pregătirile pentru a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice substanțiale pentru astfel de acțiuni, precum și pentru a consolida securitatea pe flancul estic al NATO”.
Documentar realizat de ILEANA SANDU
