Comparând datele cuprinse în recensămintele populației din anii 1850 și 2011, pentru județele Covasna, Harghita și Mureș situația se prezintă astfel:
Comparând datele celor două recensăminte, rezultă că în cei 161 de ani, populația totală a celor 3 județe s-a dublat (creștere cu 96,44%); în aceeași perioadă, populația de naționalitate română a crescut cu un procent de 244%, cea de naționalitate maghiară a crescut cu 80%, iar populația de alte naționalități cu 72% (numărul sașilor a scăzut dramatic, timp în care numărul romilor a crescut spectaculos).
Creșterea populației de naționalitate română a avut loc în mediul urban, în principal în orașele reședință de județ și în cele cu peste 10.000 de locuitori. În aceeași perioadă, etnicii români din mediul rural, în mod deosebit cei din localitățile etnic mixte cu un număr redus (sub 100) de locuitori, a scăzut drastic, până la dispariția totală. Astfel, conform datelor recensământului populației din anul 2011, localitățile celor 3 județe, după numărul etnicilor români care locuiesc în ele, se prezintă astfel:
- peste 60% din localitățile județului Harghita (38 de localități), aproape 50% din cele ale județului Covasna (16 localități) și 42% din localitățile județului Mureș (223 de localități) au comunități sub 100 de locuitori români;
- doar 11 localități din județul Covasna au comunități românești între 101 și 1.000 locuitori, alte 11 între 1.001 și 10.000 de locuitori și numai în una singură (Sfântu Gheorghe) sunt înregistrați peste 10.000 de locuitori;
- în județul Harghita, în 8 localități există comunități românești între 101 și 1.000 locuitori, în alte 11 între 1.001 și 10.000 și numai în una singură (Toplița) există peste 10.000 de români;
- în județul Mureș, din totalul localităților, 260 de localități (49%) au între 101-1.000 de locuitori, 38 localități au între 1.001-10.000 de români (7%) iar un număr de 6 localități au peste 10.000 de locuitori (0,9%).
Din cele prezentate, rezultă că, în urma procesului de pierdere a identității etnice, conform datelor recensământului populației din anul 2011, aproape 50% din cele ale județului Covasna, peste 60% din localitățile județului Harghita și 42% din localitățile județului Mureș au comunități sub 100 de locuitori români; în aceste 277 de localități din cele 3 județe, românii nu au posibilitatea, prin forțe proprii, să asigure existența și funcționarea instituțiilor identitare fundamentale (biserica și școala).
Situația este dramatică pentru localitățile care au mai puțin de 20 de etnici români, grupate pe județe după cum urmează:
- în județul Covasna, 59 de localități (45%);
- în județul Harghita, 70 de localități (26%);
- în județul Mureș, 106 localități (21%).
Numărul redus al românilor din aceste localități va conduce la grăbirea procesului de pierdere a identității etnice, până la dispariția totală, contribuind la creșterea numărului de localități în care, în prezent, nu mai există niciun etnic român: în jud. Covasna, 26 de localități (20,15%), în jud. Harghita, 129 (48%) și în jud. Mureș, 15 (2,9%).
În anexe sunt redate analize și studii documentare referitoare la dinamica populației de naționalitate română din scaunele de referință, structura populației stabile după principalele etnii la recensământul din 2011 din județele Covasna, Harghita și Mureș, precum și concluziile tezei de doctorat în sociologie cu tema Structuri etnice și confesionale în județele Covasna și Harghita, Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 2002, autor: Ioan Lăcătușu, conducător științific: prof. univ. dr. Traian Rotariu.
Volumul de față, împreună cu celelalte două menționate dedicate românilor din scaunele Mureș, Ciuc, Giurgeu și Casin reușesc să umple un gol în istoriografia locală, regională și națională și să ofere o contribuție monografică de bună calitate pe marginea unui subiect despre care se știe încă prea puțin până în prezent. Lucrarea întregește în mod fericit bogata bibliografie referitoare la istoria și cultura românilor din sud-estul Transilvaniei, elaborată de cercetătorii din instituțiile muzeale și arhivele naționale din județele Mureș, Harghita și Covasna în ultimii 30 de ani, trăgând un nou semnal de alarmă asupra perspectivei sumbre de continuare a pierderilor românești în zeci de localități etnic mixte din județele Covasna, Harghita și Mureș.
Lucrarea constituie - în fondul și forma ei - o analiză bine documentată din punct de vedere al cercetării atente, pertinente, a surselor arhivistice inedite și edite și a studiului aprofundat, minuțios al unei bogate bibliografii tradiționale și la zi.
Autorii prezintă antroponime românești din conscripții, date statistice din recensăminte - repere demografice privind românii din scaunele/comitatele Mureș, Trei Scaune, Odorhei și Ciuc, cu date concrete relativ de la supraviețuirea lor prin Bisericile ortodoxe și greco-catolice, învățământ confesional, Astra și cu ajutorul venit de la ceilalți conaționali. Românii din această parte de țară au fost mici, puțini la număr între secui și între ceilalți români, dar mari în hotărârea, dârzenia cu care au acționat și s-au implicat în pregătirea, realizarea și desăvârșirea unității statale a tuturor românilor.
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU, ing. Ciprian HUGIANU
