Peste 100.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera Ucrainei încă de la sfârșitul lui 2021, potrivit unor estimări occidentale care produc frisoane și comentarii febrile tututor observatorilor, deși, deocamdată, Rusia dezminte orice plan de invazie, cu toate că, la rândul ei, se consideră amenințată de extinderea NATO în ultimii 20 de ani și de susținerea Ucrainei de către Occident. Evident, și-a condiționat dezescaladarea de stoparea extinderii Alianței Nord-Atlantice, mai ales în Ucraina, și de o revenire a desfășurărilor militare occidentale în frontierele din 1997. Așadar, separatiștii și autoritățile ruse acuză în prezent Kievul că pregătește o ofensivă în Est, în timp ce Ucraina și Occidentul se tem de o invazie iminentă a țării de către Rusia.
Deși separatiștii au reușit să pună în dificultate armata ucraineană în primii ani de război, în prezent, aceasta este mai bine echipată și pregătită, notează AFP: utilizarea de către Ucraina a dronelor de luptă fabricate în Turcia, care și-au dovedit eficacitatea în războiul din Nagorno-Karabah dintre Azerbaidjan și Armenia în 2020, la fel ca dispozitivele de rachete antitanc americane Javelin, utilizate pentru prima dată în Donbas, în luna decembrie a anului trecut, constituie o preocupare deosebită pentru forțele proruse, susținute de partidul la putere - Rusia Unită -, care a cerut miercuri Kremlinului să livreze arme separatiștilor aflați în estul Ucrainei și luptă acolo cu forțele ucrainene încă din 2014. S-ar părea că declarațiile partidului rus la putere marchează o schimbare în poziția oficială afișată până acum, deoarece, de multă vreme, deși Kievul și aliații săi occidentali au acuzat Moscova că îi sprijină pe separatiștii proruși militar și financiar, Kremlinul a negat întotdeauna, varianta sa oficială fiind că naționaliștii ruși luptă în regiune pe bază de voluntariat, neavând vreo susținere din partea Moscovei.
Vladimir Putin va decide cu privire la felul în care va răspunde propunerilor în scris primite din partea NATO și SUA la pretențiile sale de securitate, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Potrivit acestuia, propunerile primite din partea SUA sunt mai bune decât cele venite de la NATO.
NATO “întinde din nou mâna” Rusiei pentru dialog, dar refuză să renunțe la dreptul de a permite aderarea de noi membri și “se pregătește pentru ce e mai rău”, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. Șeful NATO a transmis din nou Rusiei să-și retragă trupele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări, și a pledat ca toate părțile să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor. Potrivit lui Stoltenberg, propunerile NATO includ apeluri pentru informări reciproce privind exercițiile militare, dialogul privind controlul armelor, mai multă transparență în activitățile militare și eforturi comune de combatere a amenințărilor cibernetice. Documentul reiterează, de asemenea, “principiul de bază” al NATO, conform căruia fiecare stat are dreptul să decidă singur dacă dorește să adere sau nu la Alianța Nord-Atlantică. Secretarul de stat Antony Blinken a afirmat că răspunsul țării sale către Rusia “stabilește o cale diplomatică serioasă în cazul în care Rusia ar alege-o” și s-a exprimat pentru o nouă întâlnire cu Serghei Lavrov. O nouă întâlnire între Blinken și Lavrov ar urma să aibă loc în următoarele două săptămâni.
Eforturile diplomatice bilaterale fiind îmbucurătoare, îngrijorările și febra Guvernului României par exagerate în context, cu atât mai mult cu cât însăși populația civilă din Rusia (nu cea rusofonă din Ucraina!) a reacționat prompt împotriva unui posibil conflict armat. O petiție publică - “Declarația susținătorilor păcii împotriva Partidului Război din conducerea Rusiei” - a fost lansată la Moscova, cerând Kremlinului să nu declanșeze războiul în Ucraina: “Poziția noastră este extrem de simplă: Rusia nu are nevoie de un război cu Ucraina și Vestul. Nimeni nu ne amenință, nimeni nu ne atacă. O politică bazată pe promovarea unei astfel de idei este imorală, iresponsabilă și criminală. (...) Cetățenii Rusiei nu sunt întrebați de nimeni. (...) Cetățenii Rusiei sunt de facto ostaticii unui aventurism criminal. (...) Războiul nu numai că nu corespunde intereselor Rusiei, dar este o amenințare la adresa existenței sale. Diplomația țării nu poate lua o altă poziție decât să respingă categoric un asemenea război. Noi, cetățeni responsabili ai Rusiei și patrioți ai țării noastre, facem apel la conducerea politică a Rusiei și aruncăm o provocare deschisă și publică la adresa Partidului Război care a fost format în cadrul puterii. Noi urâm războiul și considerăm că este o crimă chiar și să folosim amenințarea militară și stilul criminal în retorica politicii externe.”
Deci, acestea ar fi faptele până acum, dar această neliniștitoare hârâială între Rusia și Ucraina, care durează de mai bine de 14 ani (fosta componentă a URSS cerând încă din 2012 integrarea în NATO), indiferent ce formă va avea într-un sfârșit, nu ar trebui să preocupe Guvernul României mai mult decât situația noastră internă.
Problema care se pune în momentul de față este dezastrul social-economic din România, nu dramele vecinilor. Să-i lăsăm în pace, deocamdată, pe ucraineni - ei sunt destul de bărbați, inteligenți și excelenți luptători, capabili să-și rezolve problemele. Însuși președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le cere occidentalilor să nu creeze panică, afirmând că “principalul risc nu e o invazie rusă, ci destabilizarea din interior”. “Probabilitatea unui atac (rus) există, nu a dispărut și nu a fost mai puțin gravă în 2021, dar nu vedem o escaladare superioară celei care exista anul trecut. În schimb, dacă ne luăm după media internaționale și chiar după șefi de stat respectați, s-ar putea crede că suntem deja în război în toată țara, că sunt trupe care avansează pe șosele. Dar nu este cazul.”
Declarațiile oficialilor ruși au venit după ce, miercuri, ambasadorul american la Moscova, John Sullivan, a prezentat în scris răspunsul Statelor Unite la revendicările de securitate cerute de Moscova, printre acestea numărându-se retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria. “Am arătat clar că ne angajăm să menținem și să apărăm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și dreptul statelor de a-și alege propriile aranjamente și alianțe de securitate”, a declarat pentru presă Antony Blinken, anunțând livrarea răspunsului american la solicitările Rusiei. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat la rândul său, joi, că și Alianța Nord-Atlantică și-a prezentat răspunsul în scris Moscovei, declarând că refuză să renunțe la dreptul de adeziune al noilor membri și “se pregătește pentru ce e mai rău”. “Solicităm încă o dată Rusiei să detensioneze imediat situația. NATO crede ferm că tensiunile și dezacordurile trebuie rezolvate prin dialog și diplomație”, le-a declarat Stoltenberg reporterilor.
În fine, ca să ne abată gândurile “negre”, ca de obicei, ai noștri, drepți “precum coniferele”, scot la înaintare principiul de prostit mulțimea necăjită: “pane et circenses”- pâine și circuri - mai mult circ decât “pâinea cea de toate zilele”, din ce în ce mai scumpă și mai rea. “Câinele moare de drum lung, iar prostul - de grija altuia”. Nu că ar conta, dar părerea mea este că Putin, a cărui prudență nu poate fi pusă la îndoială, va găsi o cale de întoarcere rapidă și elegantă. Nu același lucru l-aș putea spune despre autoritățile dâmbovițene, indiferent care ar fi acestea, care ar avea prea multe de dres în următoarele decenii. Să ne ferească Dumnezeu de mai rău! Să nu-mi spuneți că nu se poate!
MARIANA CRISTESCU
