România reușește să producă din ce în ce mai puțin în sectorul alimentar, iar ca urmare a acestei realități, importă mari cantități de produse pentru a face față cererii.
România este din ce în ce mai dependentă alimentar de importuri
În ultimii cinci ani, cele mai mari scăderi ale producției în raport cu consumul s-au înregistrat la zahăr și carnea de porc. România este a cincea țară din Europa după suprafața utilizată în agricultură, cu 13,5 milioane de hectare, conform ultimelor date ale Eurostat. Chiar și în aceste condiții, producția internă acoperă cerințele de consum ale locuitorilor doar în cazul a șase produse agroalimentare, potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică.
Este vorba despre cereale (grad de autosuficiență de 155,6%), grâu și secară (grad de autosuficiență de 165,2%), porumb (grad de autosuficiență de 151,2%), alte cereale (grad de autosuficiență de 162%), varză (grad de autosuficiență de 100,5%) și carne de oaie și capră (grad de autosuficiență de 112,2%), conform economica.net.
Țara noastră stă prost și la nivel de carne
După cum arată datele Institutului Național de Statistică (INS), România a ajuns să producă doar 55,3% din necesarul de consum de carne de porc, în condițiile în care, din 2017, pe teritoriul țării există focare de pestă porcină africană. În 2015, producția acoperea peste 70% din necesarul de consum de 31,3 kg pe cap de locuitor, în medie, pe an.
În 2020, în România s-au consumat în medie 37,3 kg de carne și preparate din carne de porc pe cap de locuitor, dar creșterea cu 19% a consumului nu justifică în totalitate scăderea cu 14,7 puncte a gradului de aprovizionare.
A scăzut și producția în sectorul lactatelor
Țara noastră mai are probleme legate de zahăr și produse din zahăr. Datele INS din 2020 arată că doar 34,9% din necesarul de consum era acoperit din producția locală, față de 100,6% în 2015, spre exemplu, în contextul în care consumul a rămas același, de 25 de kilograme pe cap de locuitor.
Și la lactate (lapte și produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5% grăsime, exclusiv unt), trendul este, de asemenea, negativ, inclusiv ca urmare a creșterii consumului de la 250,7 kg pe cap de locuitor în 2015, la 260,2 kilograme în 2020. Fabricile locale au ajuns să acopere doar 86,4% din necesar, față de un procent de 93,1% cu cinci ani în urmă.
În ceea ce privește ouăle, necesarul de consum este acoperit aproape în întregime de producția locală (96,8% grad de autosuficiență), dar trendul este unul negativ. În 2019, gradul de autosuficiență era de 97,5%, iar în 2015 produceam mai mult decât consumam (102,5% grad de autosuficiență).
Producția locală acoperă aproximativ 84% din necesarul de uleiuri vegetale și 44,8% din necesarul de unt.
Nicolae Comănescu (evz.ro)
