Primăria Sighișoara a depus o cerere de finanțare la Ministerul Culturii pentru salvarea Turnulețului de la Chip, un turn stingher cu o formă destul de ciudată, în jurul căruia există o legendă despre un pașă otoman ucis, împreună cu elefantul său alb, de un foc de archebuză, care și acum ar doborî recordul mondial de distanță.
“Primăria Sighișoara a solicitat finanțare de la Ministerul Culturii pentru reabilitarea Turnulețului de la Chip. Ieri am depus o documentație la Ministerul Culturii pentru a obține o finanțare pentru a fi reabilitate complet. Îl avem în vedere, avem un studiu DALI (Documentație de avizare a lucrărilor de intervenție). Din anul 2017, Sighișoara alocă 2% din PIB-ul municipiului pentru obiectivele culturale și clădiri istorice, însă poate reușim să obținem finanțare pentru acest proiect. Acest procent de 2% a fost minimul anual alocat pentru documentații pentru obținerea de finanțări și pentru intervenții de urgență la Cetatea Medievală. Acum urmărim să facem documentația pentru scările de acces pietonal în Cetate, avem bugetat un DALI, fiindcă nu prezintă siguranță și alunecă în permanență”, a declarat primarul municipiului, Ioan Iulian Sîrbu, într-o conferință de presă.
Turnulețul de la Chip se află deasupra unui vechi cimitir, pe partea dreaptă a Drumului Național 13, la intrarea în Sighișoara dinspre Târgu-Mureș și Mediaș, pe locul numit “La Chip”, iar aici se spune că ar fi îngropat un pașă otoman și elefantul său alb.
Pașa îngropat aici ar fi fost doborât de pe elefantul său cu un foc de archebuză, tras de la aproape 1.000 de metri, din Cetatea Medievală, în timp ce se afla într-o campanie de cucerire a Sighișoarei, în fruntea unei numeroase armate otomane.
Acelei campanii otomane în jurul căreia s-a țesut legenda pașei cu elefantul alb i se atribuie un interval istoric destul de larg, adică între secolele XV și XVIII, iar specialiștii în arme medievale susțin că archebuzele (predecesoarele muschetei) aveau o distanță de tragere destul de scurtă, între 50 și 80 de metri, fiind arme destul de imprecise.
Legenda mai spune că imediat după ce pașa și elefantul său au murit, armata otomană s-a dispersat, iar pericolul invaziei a trecut pentru un timp.
Legenda de la Chip a apărut în urma numeroaselor lupte duse cu otomanii în Evul Mediu mijlociu, în zona Sighișoarei, care era considerată a fi una dintre granițele de răsărit ale creștinătății europene.
Directorul Muzeului de Istorie a Sighișoarei, Nicolae Teșculă, susține că dincolo de legendă, care nu a fost confirmată de dovezi arheologice, turnulețul de la Chip pare să fi avut totuși un rol religios în perioada catolică, fiind un piedestal pentru o statuie a unei sfinte al cărei nume nu se cunoaște cu exactitate, a Sfintei Ecaterina sau a Sfintei Ana. (sursa și foto - agerpres.ro)
