Chiar dacă România se comportă, după 2017, ca o țară sub ocupație și e “musai” să aplicăm zicerile și directivele UE, lucru ce poate fi benefic pentru o societate “eșuată”, vorba unui actual președinte, cu efecte pe termen lung pentru orice nație care nu-și mai găsește ritmul astral nici verticala demnității, dar care spune și mai multe prin oamenii ce o conduc. Nu merg pe teorii fanteziste, conspiraționiste, soroșiște sau de aceeași factură, dar nici nu putem accepta mereu dictonul că: “dacă nu ești cu noi, ești împotriva noastră!” Chiar dacă suntem de altă părere, asta nu înseamnă să nu ne punem întrebări la atitudinea unor lideri zonali cu privire la politica UE, precum cei din Polonia sau Ungaria, indiferent dacă e vorba de energie sau suveranitate.
După ce s-a ales praful de Armata Română, chiar crede cineva că, peste noapte, vom fi ocupați de ruși? Cine ne-a apărat când am fost hăcuiți de-a lungul vremurilor? Cine ne-a scutit de plata despăgubirilor de război? Stăpânul hapsân își vrea sluga săracă și proastă. După 15 ani de robie, a venit timpul să ridicăm privirile de jos!
Ușor de zis și dificil de realizat, atâta timp cât cei din fruntea bucatelor se comportă precum târâtoarele. Poate nu sunt toți cozi de topor sau vânduți ca Iuda, dar nu mai este niciun OM DE STAT, niciun demnitar vertical? Nu este nevoie să dau exemple pentru că ele se găsesc la tot pasul. Molima se extinde și cuprinde de sus până jos întreaga societate. Formula se aplică până și la cele mai mici și îndepărtate administrații locale. Banul public și gratuit este o mană cerească, iar Statul... o vacă de muls.
În urmă cu cinci ani, la propunerea unui parlamentar român, de amplasarea unor busturi în municipiul Târgu-Mureș, s-a opus primarul de atunci, Consilierii UDMR și cozile de topor. Cei propuși pentru nemurire au fost: Ion Fiscuteanu, Vasile Netea, Ioan Vlasiu, Romulus Guga, Mihai Sin, Ieronim Puia și Serafim Duicu, personalități care au marcat nu doar istoria și cultura locală, ci au depășit granițele județului și ale țării. Împotrivirea nu era doar legată de amplasament, ci, mai degrabă, de faptul că erau români. Rușine! Bănuim că actualul primar SZ, ar accepta sau ar râde cu gura până la urechi, după eșecul cu “Strada Memorandumului”!?
Indiferent cine va scrie viitoarea pagină a acestui nobil act de punere în valoare a elitei românești, trebuie să știe că, chiar dacă suntem o țară sub ocupație, românii luptă mai departe, iar cei șapte “magnifici” vor face parte din Ansamblul monumental de la Sărmașu, unde sunt deja 43 de busturi ale Marilor români care au clădit Istoria noastră.
Fără îndoială că, la fel ca în Evul mediu, se vor găsi destui detractori ce se vor opune înfăptuirii acestui act de reparație civică și morală. E foarte greu să rămâi consecvent și vertical alături de asasinii culturali ai nației, care mai degrabă dărâmă statui decât să ocrotească valorile. Aceștia, vorba lui Costel Neacșu, au ajuns “statui fără soclu” și-și flutură steagurile și izbânzile în piața publică, stând mereu cu spatele la eșafod. Veni-va vremea să-i vedem la față!
IOAN ASTALUS
