Cu prilejul Zilei Internaționale a Siguranței pe Internet, Salvați Copiii a organizat, ieri, 8 februarie, o conferință online gratuită pentru părinți și profesori, având ca obiect riscurile și provocările la care sunt expuși copiii pe rețelele de socializare, riscuri pe care pandemia COVID-19 le-a amplificat.
Evenimentul a fost transmis în direct pe pagina de Facebook Salvati Copiii Romania, Ora de Net și Edupedu.ro.
În cadrul evenimentului, la care au participat - alături de cadre didactice, specialiști în domeniul educației și reprezentanți ai Direcției de combatere a criminalității organizate - ministrul de resort, Sorin Cîmpeanu, și ministrul Familiei, Gabriela Firea, a fost lansată cercetarea sociologică derulată de Salvați Copiii, care a urmărit modul în care s-a modificat comportamentul copiilor pe internet comparativ cu perioada dinaintea pandemiei, precum și riscurile și provocările la care aceștia sunt expuși pe rețelele de socializare. Studiul se intitulează “Folosirea internetului de către copii și adolescenți”.
Organizatorii au arătat că, în ultimii doi ani, pe linia specială pentru semnalarea abuzurilor au ajuns îngrijorător de multe mesaje în care copiii au semnalat experiențele traumatizante prin care au trecut. Un exemplu publicat de Salvați Copiii:
“Zilele trecute a avut loc un incident neplăcut. Mai exact, un tip mi-a scris pe un site de social media, iar apoi a început să îmi pună întrebări intime. Inițial, părea interesant, așa că am zis să îi răspund. Dintr-o dată am văzut că a făcut un screenshot conversației în care eu spuneam lucruri intime despre mine, iar apoi a început cu amenințări, că va posta acele screenshot-uri pe internet, pentru a vedea părinții, rudele și prietenii mei. Panicându-mă și neștiind cum să reacționez, l-am întrebat ce vrea in schimbul acelor screenshot-uri. Acesta mi-a cerut atât poze intime cu mine, cât și o sumă de bani, în valoare de 150 euro. Eram tot mai panicată, și am încercat să apelez la prietenii mei”.
Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conținut care înfățișează nuditate sau ipostaze sexuale pe internet și 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfățișeze nud sau într-o ipostază sexuală.
Potrivit studiului realizat de Organizația Salvați Copiii “Folosirea internetului de copii și adolescenți”, în 2021, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniți sau deranjați pe rețelele de socializare, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conținut care i-a făcut să se simtă inconfortabil. Situația este mai întâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) și în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieților). Violența fizică și verbală alături de nuditate sunt principalele conținuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil.
Cyberbullyingul, proliferarea știrilor false sau dependența de dispozitive digitale sunt doar câteva dintre fenomenele care s-au intensificat în ultima perioadă. Dincolo de acestea, există numeroase site-uri și grupuri online în care sunt distribuite, uneori contra cost, imagini (foto și video) cu copii în ipostaze compromițătoare. O mulțime de platforme online oferă inclusiv opțiunea de a descărca aceste materiale, creând milioane de replici ale acestor imagini. Astfel, publicarea imaginilor compromi-țătoare cu copii în spațiul virtual își pune amprenta în mod dramatic asupra vieții acestora pe termen indefinit.
Concluzia generală a cercetării întreprinse de Salvați Copiii este că 78% dintre minori folosesc internetul zilnic mai mult de 4 ore.
În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a criticat faptul că, în pandemie, statul, prin ministerul de resort, a împărțit elevilor un milion de tablete cu internet, arătând că dispozitivele respective “nu sunt folosite doar în scop educațional”:
“Printre consecințele nefaste ale predării online, la modul general, aș spune că lucrurile despre care ați vorbit în studiu afectează nu numai copiii, afectează și părinții. Și vă spun cu toată răspunderea că afectează și profesorii. Lucrurile despre care vorbiți afectează chiar și miniștrii și președinții Senatului, deci întreaga societate este afectată de elementele pe care le-ați prezentat. Iar pentru persoanele care au deja probleme de sănătate mintală, care sunt deja predispuse, toată această perioadă de forțare a lucrului pe internet - și am văzut câteva elemente absolut îngrijorătoare, deci patru ore pe zi 80% dintre copii să petreacă pe internet...
Ministerul Educației, plus alte autorități, au distribuit mai bine de 1 milion de tablete cu abonament de internet inclus, iar mesajele care ne vin din perspectiva utilizatorilor de internet pentru cele 100.000 de tablete care au fost distribuite nu fac decât să confirme datele îngrijorătoare pe care le-ați prezentat. Acele tablete nu sunt folosite doar în procesul educațional.
N-aș vrea să dezvolt acest subiect, dar cred că m-am făcut bine înțeles.
Chiar și acum, după toate eforturile de păstrare a școlilor deschise, avem un număr de 163 de școli care funcționau integral online, plus 4.800 de grupe sau clase care aveau activitatea suspendată din motive epidemiologice. În aceste școli învață 200.000 de copii care, în momentul în care vorbim, se bazează exclusiv pe internet, 200.000, e un număr foarte important”, a spus ministrul Sorin Cîmpeanu.
Studiul mai relevă un fapt îngrijorător, și anume că vârsta medie la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eșantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenții sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) și la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul - 99%, urmat de laptop - 62%, TV Smart - 42% și tabletă -24%.
Alte subiecte discutate în cadrul evenimentului au fost:
*Necesitatea educației în domeniul siguranței copiilor în mediul online; Îmbunătățirea politicilor publice cu privire la siguranța copiilor în mediul online;
*Combaterea fenomenul imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor în mediul online;
*Liniile gratuite puse la dispoziție de către Salvați Copiii, și anume:
- o linie de consiliere psihologică pentru situații de risc (hărțuire, setări de confidențialitate, dependența de tehnologie și altele), peste 1.000 de solicitări fiind primite în 2022
- o linie de raportare a conținutului și com-portamentului ilegal întâlnit pe site-urile românești (esc-ABUZ): ademenire (grooming), abuz sexual asupra minorilor (impropriu cunoscut ca “pornografie infantilă”), promovarea consumului de substanțe interzise etc. În 2021 au fost primite peste 7.000 de sesizări
Începută în 2004 ca o inițiativă a proiectului EU SafeBorders, Ziua Siguranței pe Internet a fost printre primele proiecte ale Insafe (Rețeaua de Centre de Siguranță Online) în 2005, iar azi este marcată în peste 200 de țări din întreaga lume. În România există din 2008 programul Ora de Net (echivalentul Centrului de Siguranță online din România), care implementează anual campanii educa-ționale și de conștientizare. (sursa documentare și foto - https://www.edupedu.ro/peste-o-treime-dintre-minorii-participant i-la-un-studiu-salvati-copiii-spun-ca-au-fost-jigniti-sau-deranjati-pe -internet...)
Studiul integral realizat de Salvați Copiii poate fi accesat pe adresa https://oradenet.ro/docs/Raport-Utilizarea-Internetului-de-catre-copii-V5.pdf
ILEANA SANDU
