Milițianul, agentul de circulație Leșu, era un bărbat înalt, ciolănos, cu față bolovănoasă, inexpresivă și cu o privire liniștită, fără răutate sau ironie în ochi. Când venea spre tine, mersul clătinat, când pe piciorul drept, când pe stângul, îți dădea uneori impresia de ușoară amenințare. Vorbea scurt, la obiect, fără să ridice tonul. Nu făcea concesii în vorbă, indiferent cine se găsea în fața lui. Argumentele erau atât de evidente că-l lăsa fără replică pe interlocutor. Dacă șmecherul încerca să-l “fenteze”, să-l înșele, o lua de la început, rar, apăsat și-i explica “incorectului” unde a greșit și în ce articol de lege se încadrează. Rareori, când faptele nu erau prea grave și când situația o cerea, făcea câte o glumă fără ca el să se exteriorizeze.
*
Cu mâna dreaptă ridicată a oprit în centrul orașului un autobuz al unei agenții de turism din Budapesta, plin cu turiști. Șoferul, maghiar, nu își închipuia că agentul de circulație este un István și că vorbește cursiv limba maghiară. A deschis tacticos geamul de la portiera din stânga lui și de la înălțimea locului, zâmbind ironic, l-a întrebat arogant și vexat, în ungurește:
- Ce dorești, măi, pulică, ce vrei de la mine?
- Nimic, mă, p...ă neatentă, decât trei sute de lei. Și dacă mă insulți și mă înjosești cu vorbe urâte îți iau și carnetul de conducere și ai să vezi ce comod este să călătorești cu trenul și ce bine se învață regulile de circulație legănat de glasul roților de tren, într-un compartiment de clasa a 2- a, până ajungi la gara Keleti.
*
Vă rog, trageți pe dreapta. Sunt agent de circulație Leșu István. Vă rog să-mi prezentați actele mașinii și cartea dumneavoastră de identitate.
Cu mâna dreaptă ridicată, a oprit, în centrul orașului, Pobeda directorului întreprinderii de calculatoare.
- Mda, știți ce greșeală de circulație ați făcut?
- Nu!
- Nu? Sunteți un om matur, mai aveți și nu număr de înmatriculare foarte mic, asta însemnează că sunteți un tovarăș cu funcție înaltă, cu responsabilități, un om care trebuie să dea exemplu, iar dumneavoastră alergați cu mașina, prin oraș, cu peste 80 de kilometri la oră. Ce se poate întâmpla dacă la o trecere de pietoni nu puteți frâna eficient și la timp? Se întâmplă nenorocirea? Se întâmplă!
Tovarășul director n-a scos niciun cuvânt. Cu ochii pe bordul mașinii, fără gestică, își aștepta verdictul.
- Am să vă dau o amendă de trei sute de lei. Nu am să vă suspend carnetul, dar pe viitor vă rog să circulați cu viteza legală.
- Măi, Radule, mi-a spus a doua zi Sergiu, directorul întreprinderii de calculatoare, dacă mi-ar fi luat carnetul, dacă mi-ar fi dat cea mai mare amendă, nu ar fi fost mai rău decât rușinea pe care am simțit-o la reproșurile primite. Omul avea perfectă dreptate, iar comportamentul lui vis-a-vis de mine a fost mai mult decât corect.
*
- Vă rog, trageți pe dreapta. Sunt Leșu István. Vă rog să-mi prezentați actele mașinii și cartea dumneavoastră de identitate.
Agentul de circulație oprise, în centrul orașului, Skoda inspectorului șef al întreprinderii de valorificare a lemnului.
- Mda, știți ce greșeală de circulație ați făcut?
- Nu!
- Nu? Am să vă fac cunoscut eu. Pe Bulevardul Lenin ați avut o viteză de 92 de kilometri la oră.
- Nu vorbi prostii. Este imposibil ca eu să circul cu o asemenea viteză prin oraș.
- Cum, nu credeți?
- Nu! Astea sunt scornelile dumitale. Dă-mi imediat carnetul de conducere. Știi cine sunt eu? Am să te reclam la șeful dumitale și la județeana de partid și am să te aranjez de o să mă ții minte. Să mă oprești tu pe mine, pe mine, mă? Și-mi pui în cârcă depășiri de viteză pe care nu le-am făcut!?
- Alo! Radarul! Ce viteză a avut Skoda gri cu număr de înmatriculare 149?
- Nouăzeci și doi de kilometri la oră, a fost răspunsul.
- Ai și fotografia infracțiunii?
- Da!
- Vă suspend carnetul de conducere pe trei luni și vă dau și o amendă de trei sute de lei. Cât privește plângerea dumneavoastră la comandantul meu și la județeana de partid, vă rog să rețineți că sunt agentul de circulație Leșu István.
*
- Ce-i cu tine, Bela? De ce te amuzi?
- Am fost la Miercurea Ciuc, la un simpozion de oftalmologie. Colegul și prietenul meu, Andras, s-a angajat să mă aducă acasă cu mașina, mai ales că soția lui dorea demult să cumpere de la un magazin din orașul nostru niște lână adusă din Australia. Când am ajuns în centrul orașului, Ildiko, soția colegului, i-a cerut soțului să oprească în fața magazinului.
La un moment dat a apărut Leșu, vestitul agent de circulație, și i-a cerut doctorului actele.
- Sunteți din Miercurea Ciuc? Unde lucrați?
- Sunt medic oftalmolog și sunt angajatul Spitalului din Miercurea Ciuc.
- Foarte bine. Eu sunt agentul de circulație Leșu István. Ia uitați-vă dumneavoastră la indicatorul din față. Știți ce semnificație are?
- Da. Oprirea și staționarea interzisă.
- Exact. Va trebui să plătiți o amendă de o sută de lei.
- Aveți dreptate, îmi recunosc greșeala. Există o singură problemă. Toți banii mei îi dau soției, ea îi administrează, iar ea este acum în magazin. Vă rog să așteptați 5-10 minute, trebuie să iasă în câteva minute și-atunci am să-i cer suta de lei să vă achit amenda.
Ildiko a ieșit din magazin fericită că a găsit ce-i trebuia. Colegul meu i-a explicat cele întâmplate în lipsa ei și i-a cerut o sută de lei pe care i-a întins-o agentului de circulație.
Leșu a luat suta, a deschis carnetul de conducere, a băgat suta în carnet, a înapoiat actele colegului, cu sută cu tot, și i-a spus:
- Tovarășe doctor, poftiți actele mașinii, actul de identitate și vă restitui și suta de lei, s-aveți și dumneavoastră un ban de buzunar.
(Va urma)
Dr. ONORIU IUNIU CORFARIU
