Consiliul de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut miercuri instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării în contextul a ceea ce consideră a fi drept agresiune rusă, cu excepția regiunilor Donețk și Lugansk, care se află deja sub o administrație politico-militară, informează EFE, AFP, DPA și Ukrinform.
La 22 februarie, Consiliul Federației (camera superioară a parlamentului rus) i-a permis în unanimitate lui Putin să utilizeze armata rusă în străinătate.
Ucraina a început ieri înrolarea rezerviștilor, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, în urma unei decizii prin decret a președintelui Volodimir Zelenski, a anunțat armata ucraineană, în timp ce Kievul a îndemnat Occidentul să impună mai multe sancțiuni împotriva Rusiei care să țintească economia și cercul de apropiați ai președintelui Vladimir Putin, relatează Reuters.
“Mobilizarea vizează rezerviști cu vârste între 18 și 60 de ani, ofițeri și militari cu grad din rândurile rezervei operaționale chemați să se alăture unităților din care au făcut parte în caz de necesitate, au anunțat forțele terestre ucrainene pe Facebook.
“Mobilizarea a început ieri (miercuri). Durata maximă de serviciu este de un an”, potrivit sursei citate. Ucraina dispune de peste 200.000 de rezerviști în plus față de cei peste 250.000 de membri ai forțelor armate regulate.
Refuzul de a se prezenta la concentrare fără motiv plauzibil ar putea face obiectul unor “sancțiuni administrative și penale”, a precizat armata, potrivit AFP.
Șeful statului ucrainean a anunțat marți această măsură, excluzând o mobilizare generală împotriva Rusiei, care a autorizat desfășurarea de trupe în estul Ucrainei.
Kievul le-a cerut miercuri cetățenilor ucraineni să părăsească Rusia cât mai repede posibil într-un context de “intensificare a agresiunilor din partea Rusiei împotriva Ucrainei”, explică într-un comunicat Ministerul de Externe ucrainean.
Aproximativ 3 milioane de ucraineni trăiesc în Rusia, potrivit estimărilor autorităților ucrainene.
Rusia a anunțat marți evacuarea diplomaților săi din Ucraina, acuzând autoritățile ucrainene că nu au făcut ceea ce este necesar pentru a garanta securitatea personalului său diplomatic.
Occidentul a impus marți noi sancțiuni împotriva Rusiei, care a ordonat trimiterea de trupe în estul Ucrainei, și a amenințat că va merge mai departe dacă Moscova va lansa o invazie totală pe teritoriul vecinului său.
“Primii pași decisivi au fost făcuți ieri (marți) și suntem recunoscători”, a declarat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba într-o postare pe Twitter. “Acum trebuie intensificată presiunea pentru a-l opri pe Putin. De a lovi economia și pe prietenii săi. Loviți mai mult. Loviți mai tare. Loviți acum”, îndeamnă Kuleba în mesaj.
Sancțiuni împotriva Rusiei au anunțat SUA, Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada și Marea Britanie.
ÎN ULTIMELE 24 DE ORE, NU S-A PERMIS INTRAREA ÎN ȚARĂ A 45 DE STRĂINI
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a informat ieri că, în ultimele 24 de ore, nu s-a permis intrarea în țară a 45 de cetățeni străini, care nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege, și nu s-a permis ieșirea a 13 cetățeni români din diferite motive legale.
Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, în ultimele 24 de ore, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii țări au efectuat formalitățile de control aproximativ 92.100 de persoane, cetățeni români și străini, cu peste 35.200 mijloace de transport (dintre care 16.900 automarfare).
Pe sensul de intrare au fost aproximativ 44.600 de persoane cu 17.300 mijloace de transport, iar pe cel de ieșire - 47.500 de persoane cu 18.900 mijloace de transport.
Cele mai tranzitate frontiere au fost:
* frontiera cu Ungaria - aproximativ 31.000 de persoane și 17.600 de mijloace de transport;
* frontiera aeriană - aproximativ 24.800 de persoane;
* frontiera cu Moldova - aproximativ 14.500 de persoane și 5.700 de mijloace de transport.
În ceea ce privește activitățile specifice, în zonele de competență - punctele de trecere și “frontiera verde” -, polițiștii de frontieră au constatat, în ultimele 24 de ore, 50 de fapte ilegale (27 de infracțiuni și 23 de contravenții) săvârșite atât de cetățeni români, cât și străini.
ROMÂNIA, PE ULTIMELE LOCURI ÎN UE DUPĂ SUPRAFAȚA AGRICOLĂ CULTIVATĂ ÎN MOD ECOLOGIC
Suprafața agricolă cultivată în mod ecologic în Uniunea Europeană este în continuă creștere, ajungând la 14,7 milioane de hectare în 2020, de la 9,5 milioane de hectare în 2012, ceea ce înseamnă o creștere de 56%, însă cea mai mică pondere a suprafețelor cultivate în acest sistem se înregistrează în Malta, Irlanda, Bulgaria și România, arată datele Eurostat.
Dacă la nivelul Uniunii Europene suprafața cultivată în mod ecologic este echivalentă cu 9,1% din totalul suprafețelor agricole utilizate, în România este de 3,2%. În opt state membre, printre care și România, suprafețele cultivate în mod ecologic reprezintă mai puțin de 5% din totalul suprafețelor agricole utilizate. De cealaltă parte, ponderea suprafețelor cultivate în mod ecologic este de 25% în Austria, de 22% în Estonia și de 20% în Suedia.
Între 2012 și 2020, suprafețele agricole cultivate în mod ecologic au crescut în toate statele membre UE, cu excepția Poloniei. În România, suprafețele agricole cultivate în mod ecologic au crescut cu 62,7%, de la 288.261 de hectare în 2012 până la 468.887 de hectare în 2020. În aceeași perioadă însă, suprafețele agricole cultivate în mod ecologic au crescut cu peste 100% în Croația, Bulgaria, Franța și Ungaria.
Datele Eurostat mai arată că în 2020, România se număra printre țările cu cea mai mică pondere a suprafețelor agricole care erau certificate ecologic, doar 58,9%, ceea ce înseamnă că există un potențial ridicat de creștere a suprafețelor certificate în următorii ani. (Agerpres)
