Observatorii spun că este foarte puțin probabil ca Moscova să declanșeze un război nuclear. Dar având în vedere comportamentul volatil al lui Putin, nici amenințările sale nu pot fi tratate cu ușurință.
Pe fondul informațiilor privind evoluția situației din Ucraina, Vladimir Putin a făcut duminică o declarație șocantă, semănând fiori în întreaga lume.
“Ordon ministrului Apărării și șefului statului major al forțelor armate ruse să plaseze forțele de descurajare ale armatei ruse într-o poziție specială de luptă”, a spus Putin într-un discurs televizat.
“Descurajarea” la care s-a referit președintele include forțele nucleare, iscând, imediat, îngrijorări cu privire la o posi-bilă escaladare a războiului împotriva Ucrainei.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a numit ordinul “iresponsabil”, declarând că reprezintă “o retorică periculoasă”.
Nu există, pe fond, o înțelegere clară a ceea ce implică, în termeni practici, “alerta sporită”, pentru strategia militară a Rusiei, în viitor.
“Au existat speculații că asta ar putea presupune amplificarea gradului de pregătire a sistemului de comandă și control nuclear, pentru a fi mai pregătit să transmită un ordin de lansare. Au existat și unele rapoarte privind creșterea activității submarinelor cu rachete, dar nu este clar dacă aceste manevre sunt dincolo de o activitate normală”, spune Hans Kristensen, director în cadrul Fede-rației Oamenilor de Știință din SUA.
Potrivit mai multor surse, Rusia avea 6.257 de focoase nucleare în 2021, fiind țara cu cel mai mare arsenal nuclear din lume, urmată de Statele Unite, care, în același an, dețineau 5.500 de focoase nucleare.
Nu toate aceste arme sunt disponibile imediat: 1.760 de focoase ale Rusiei sunt “retrase” și așteaptă să fie dezmembrate, potrivit Arms Control Association. Prin urmare, Moscova deține 4.497 de focoase nucleare active. Dintre acestea, nu toate sunt dislocate, adică într-o poziție în care ar putea fi lansate în câteva minute în cazul în care guvernul ar ordona un atac nuclear.
Kremlinul a spus că plasarea forțelor nucleare în stare de alertă constituie un răspuns la declarațiile Occidentului cu privire la posibile confruntări între trupele ruse și ale NATO.
“Au fost făcute declarații de diverși reprezentanți, la diferite niveluri, cu privire la posibile altercații sau chiar coliziuni și ciocniri între NATO și Rusia”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă. “Credem că astfel de declarații sunt absolut inacceptabile”.
Nu este clar la ce declarații se referea Peskov, în situația în care niciun reprezentant al puterilor occidentale și nici ai NATO nu au vorbit despre un atac al Alianței împotriva trupelor rusești.
Experții presupun că Putin a făcut declarațiile sale controversate pentru a reaminti lumii că Rusia este o putere nucleară cu care “nu te poți juca”, după ce UE și SUA au impus Rusiei cele mai dure sancțiuni economice pe care le-a văzut vreodată: “Probabil că Putin face asta pentru a speria Occidentul și a-l determina să-i acorde unele concesii. Acesta este modul lui specific de a face politică pe marginea prăpastiei”.
Mișcarea ar putea fi motivată și de eșecul de până acum, în războiul cu Ucraina, spune Marc Finaud, șeful diviziei privind proliferarea armelor la Centrul pentru Politică de Securitate de la Geneva: “Situația militară din Ucraina nu este atât de clară pe cât și-a imaginat Putin că ar fi”, a declarat Finaud. “De aceea președintele Rusiei a simțit nevoia să scoată în evidență puterea armelor nucleare ale țării sale”.
Oricare ar fi motivul din spatele cuvintelor lui Putin, retorica lui beligerantă este evidentă și nu trebuie să surprindă pe nimeni: “Desigur, nu l-a costat nimic să amenințe cu folosirea armelor nucleare. Dar un atac nuclear real ar fi cu totul altă poveste: l-ar costa totul pe Putin, dar și Rusia”.
Armele nucleare strategice cu rază lungă de acțiune ale Rusiei pot ajunge oriunde pe glob, iar un atac nuclear din partea Rusiei ar declanșa aproape sigur un contraatac al SUA sau al unei alte puteri nucleare occidentale. Războiul nuclear care ar urma ar avea consecințe dezastruoase, mult dincolo de țările implicate.
Potrivit Scientists for Global Responsibility, o organizație independentă din Marea Britanie, utilizarea unui singur focos nuclear în atacarea unui oraș ar fi suficientă pentru a face imposibil o reacție medicală și umanitară eficientă. Detonarea a câteva zeci sau sute de focoase, spune organizația citată, ar duce la incendii uriașe ale căror rezultate - “particule persistente de fum de mare altitudine - ar perturba clima globală, provocând un colaps agricol pe scară largă și foamete”.
Armele nucleare moderne sunt mult mai puternice decât bombele atomice pe care SUA le-au lansat asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki în Al Doilea Război Mondial. Cele două bombe au avut un randament exploziv de echivalentul a aproximativ 15 kilotone de TNT (trinitrotoluen) și, respectiv, 20 de kilotone de TNT. Un kiloton este egal cu forța explozivă de 1.000 de tone de TNT.
“Multe dintre armele nucleare moderne rusești și americane sunt arme termonucleare și au randamente explozive echivalente a cel puțin 100 de kilotone de [TNT]”, afirmă site-ul web al Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare, care a câștigat premiul Nobel pentru pace în 2017.
Doctrina nucleară a Rusiei, pe care Putin însuși a aprobat-o în 2020, prevede că țara va recurge la atacuri nucleare doar într-unul din patru cazuri: atunci când ar fi lansate rachete balistice asupra Rusiei sau asupra teritoriului unui aliat, când un inamic ar folosi arme nucleare, ca răspuns la un atac asupra unei baze rusești de arme nucleare, sau ca răspuns la un atac care amenință însăși existența statului rus.
Niciunul din aceste scenarii nu se aplică în războiul împotriva Ucrainei.
“Dacă Putin ar plănui cu adevărat un atac nuclear, probabil am vedea dispersarea rachetelor mobile pe uscat și a tuturor submarinelor în larg. Am vedea, de asemenea, înarmarea bombardierelor și activarea forțelor nucleare nestrategice”, sunt de părete analiștii: “Un atac nuclear este foarte puțin probabil, dacă Rusia și NATO nu se află într-o confruntare militară directă, în care Rusia pierde”.
Or, un atac nuclear asupra Ucrainei, o țară care nu face parte din NATO, este văzut de experți ca fiind la fel de puțin probabil și fără niciun sens: “Dacă scopul este de a cuceri Ucraina, Rusia nu vrea să ocupe o grămadă de resturi radioactive”.
“Cu toate acestea, am văzut cât de imprevizibil este Putin și, de aceea, trebuie să fim foarte vigilenți, în acest moment”, a declarat ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht la postul public german Deutschlandfunk.
Finaud este de aceeași părere. Expertul în proliferare s-a declarat bucuros să constate că SUA nu au răspuns “cu aceeași monedă”, ridicându-și nivelul de alertă, ci mai degrabă au arătat o reacție “destul de moderată”. Un astfel de comportament arată cum se poate preveni escaladarea ulterioară, a spus el.
Dar, în același timp, folosirea armelor nucleare nu ar trebui privită ca un pas pe care Putin doar amenință că-l va face și nu l-ar face niciodată, avertizează Finaud:
“Am văzut o serie de linii roșii depășite de Putin, în câteva zile. Și de fiecare dată ne-am gândit că nu va merge mai departe. Dar, de fiecare dată a mers mai departe. Așa că, și în momentul de față este foarte greu de imaginat unde se va opri”, a spus Finaud. (sursa și foto - dw.com/en/how serious -are- vladimir-putins-nuclear-threats)
Traducere și sinteză de ILEANA SANDU
