Spiritualitatea țăranului transilvănean bazată pe o trăire ancestrală se manifestă cu precădere prin forme de exprimare orală, transmisă în lungul șir al generațiilor, timpul estompându-se în simboluri înveșmântate în formule religioase. Cel mai important ni se pare conștiința a ceea ce înseamnă, teologic vorbind, folclorul român ca mărturie ortodoxă a Creștinismului popular al Bisericii Ortodoxe Române. Parte organică a tradiției creștine originale a strămoșilor noștri, folclorul național se afirmă nu numai ca expresie autentică a gândirii teologice populare, sau a creștinismului cosmic român, ci chiar ca o modă etnică bimilenară, de transmitere orală, neîntreruptă, a vieții și învățăturii evanghelice a Domnului nostru Iisus Hristos, mai ales de tradiția apostolică, patristică și martirică, care a fost structurată ontologic în etnogeneza română de esență traco-daco-latină. De aceea o adevărată întâlnire cu teologia și spiritualitatea ortodoxă română implică cunoașterea profundă a folclorului, sau, mai degrabă, o invitație la un dialog valabil, explorând bogățiile spirituale ale ființei creștine românești. Orice fenomen folcloric primordial este un fenomen religios care ne transmite o modalitate concretă și reală de a experimenta tradiția spirituală a umanității.
Cea care îmbină în chip armonios folclorul românesc cu teologia românească este distinsa interpretă a cântecului popular românesc Leontina Pop, slujitoare a folclorului și a cântecului popular românesc autentic, dar, în același timp, slujitoare a credinței strămoșești, fiind dintotdeauna o creștină practicantă. Dumnezeu a binecuvântat-o și a înzestrat-o cu un mare dar, și anume acela al cântării pricesnelor și colindelor într-un mod deosebit, unic și inegalabil. Drept dovadă, în ziua de 8 ianuarie 2017 a primit din partea Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba-Iuliei, Diploma Ordinul și Crucea “Credință și Unire” pentru interpretarea pricesnelor.
Modalitatea prin care domnia sa se exprimă prin cântec este una demnă de toată aprecierea și de un respect profund. Cunoscându-o personal, mi-am dat seama încă o dată de firea sa caldă și prietenoasă.
Consubstanțialitatea folclorului român cu Creștinismul românesc se reflectă atât de bine în cântecele, și de fapt, în întreaga activitate a doamnei Leontina Pop. Consubstanțialitatea creștină, folclorică și națională, a identității etnice a românilor, se descoperă, mereu, în cântecele Leontinei Pop, ca o modalitate de expresie a spiritului român în toate manifestările religioase, artistice și culturale, la nivelul popular și savant. Folclorul român în totalitatea sa este impregnat de spiritul creștin și de expresii biblice. Mai mult, el este o sursă documentară pentru revelațiile: primordială și naturală, și mai ales este o mărturie populară românească, folclorică a revelației divine care se găsește în Sfânta Scriptură și în Sfânta Tradiție. Acest lucru se reflectă atât de bine în repertoriul folcloric al artistei Leontina Pop.
Folclorul românesc a devenit o forță vitală și permanentă a spiritualității ortodoxe populare a literaturii și a culturii naționale, la aceasta un rol avându-l cu siguranță și cântecul Leontinei Pop. Rolul folclorului pentru cultura și spiritualitatea românească este creator și decisiv. Ca principiu de identitate națională a Creștinismului Bisericii Ortodoxe Române, folclorul românesc este o realitate ontologică a etnogenezei creștine a națiunii române. Folclorul național și Creștinismul popular, prin revalorificarea lor modernă, teologică, literară și artistică, au creat o spiritualitate ortodoxă românească unică în lumea creștină, având propria sa identitate românească, lucru care reiese și din folclorul Leontinei Pop.
Stimată doamnă Leontina Pop, vrednică slujitoare a cântecului popular românesc și a credinței strămoșești, vă dorim multă sănătate, spor în tot ceea ce faceți, să vă dea Dumnezeu puteri sporite să propovăduiți cântecul popular românesc, precum și pricesnele și colindele noastre tradiționale românești.
FLORIN BENGEAN
