Invazia Ucrainei de către Rusia va avea efecte secundare grave, care ar putea fi “dureroase” pentru fermierii europeni și pentru sistemul alimentar, în general, a avertizat, luni, un înalt oficial al UE în Parlamentul European, citat de politico.eu.
Sistemul agricol, puternic subvenționat al UE, este o mare putere exportatoare, dar mijloacele de trai ar putea fi amenințate deoarece o mare parte din industria cărnii și a lactatelor se bazează pe culturi furajere importate din Ucraina, iar Uniunea este, de asemenea, dependentă de gazul și îngrășămintele rusești.
“Consecințele acestei agresiuni a Rusiei vor avea un impact major asupra sectorului nostru agroalimentar și va fi greu de suportat. Dar trebuie să suferim această durere”, a declarat Michael Scannell, al doilea cel mai înalt funcționar public din cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului European.
Rusia și Ucraina reprezintă împreună peste 30% din comerțul mondial cu grâu și orz, 17% cu porumb și peste 50% cu ulei de floarea soarelui, semințe și hrană uscată pentru animale - dar toate exporturile ucrainene de pe ruta comercială principală prin porturile din Marea Neagră au fost suspendate din cauza războiului, a spus Scannell: “Acest tip de comerț este, acum, înghețat în totalitate. Nu există deplasări de nave înspre sau dinspre aceste porturi. În plus, este de așteptat ca situația să nu se schimbe, din motivul - foarte evident - că există un război în desfășurare”.
Dacă fermierii ucraineni nu reușesc să asigure culturi cum ar fi porumbul, de exemplu, pentru recolta din vară, acest lucru ar putea prelungi criza pe termen mediu, a avertizat oficialul UE.
Mulți eurodeputați au subliniat necesitatea de a consolida securitatea alimentară internă, având în vedere că producția alimentară a UE depinde în mare măsură de importuri de îngrășăminte, gazele naturale și hrana pentru animale.
Europarlamentarul Partidului Popular European din Italia, Herbert Dorfmann, a spus că Ucraina este una dintre principalele surse ale UE de boabe de soia fără organisme modificate genetic (OMG), care sunt, de asemenea, esențiale pentru sectorul animalier. Când vine vorba de comerțul cu Rusia, sistemul agricol al UE va trebui “să încaseze lovitura”, a precizat Dorfmann: “Cu Rusia, comerțul se va prăbuși, dar nu noi am provocat acest lucru. Nu se poate face comerț cu state demne de dispreț”, a adăugat Dorfmann.
În cadrul discuțiilor a fost avansată ideea că UE ar trebui să profite de perturbarea comerțului cu Ucraina pentru a-și regândi propriul model agricol centrat pe creșterea animalelor: “Ne putem permite să alocăm 70% din cerealele noastre pentru hrana porcilor și păsărilor de curte? Trebuie să ne gândim la construirea unui sistem agricol durabil”, a punctat un vorbitor.
Comerțul agroalimentar cu Rusia a scăzut deja masiv în ultimii ani, după ce Moscova a impus un embargo asupra multor produse alimentare ale UE, ca răspuns la sancțiunile pe care Uniunea le-a aplicat Rusiei după anexarea Crimeei, în 2014.
În ciuda embargoului, Rusia rămâne al șaselea cel mai important partener comercial al Europei, în ce privește valoarea mărfurilor agroalimentare din UE. Dar noile sancțiuni impuse Rusiei vor perturba probabil exporturile UE de produse alimentare de lux, cum ar fi vinuri, băuturi spirtoase și ciocolată, și vor descuraja Moscova să facă comerț de orice fel, a spus Scannell.
Cu toate acestea, oficialul de rang înalt a părut să minimalizeze temerile legate de penuria de alimente, descriind sistemul agroalimentar al UE ca fiind “extrem de rezistent și puternic”, fapt dovedit pe tot parcursul pandemiei de COVID-19, notează sursa citată. (foto - unidroit.org)
ILEANA SANDU
