Anii de elan și chiar de sălbăticie capitalistă de după regimul comunist și-au pus amprenta hâdă și ce era standardizat cândva aproape că nu mai are echivalent în lumea profitului cu orice preț. Un exemplu. De la comunismul care producea pentru a asigura un loc de muncă și a hrăni populația în mod controlat, am trecut la capitalismul rapace, unde se produce doar pentru profit, cu mult mai puțină grijă pentru om, pentru sănătatea cumpărătorului, alternativa fiind importul produselor, în general de la alt stat capitalist. Și, astfel, orice neica nimeni local produce mizerii alimentare cu etichete pateu, salam de vară, salam uscat ș.a.m.d., fără prea mare legătură cu produsul, cum era definit în standarde. Ceva, totuși, a rămas neschimbat. S-a înjurat comunismul pentru salamul cu soia? Capitalistul s-a prins că în mezeluri trebuie așa ceva, fiind mai ieftină soia decât carnea și se mai pupă și bine soia sau altă proteină vegetală cu zahărul și dextroza, adăugate pentru a plăcea creierului și a crea dependență. Vreți legume și fructe? Absolut tot ce se vinde, în magazine sau pe tarabe, are specificat pe etichetă calitatea I, dar nu există niciodată calitatea II și III și se pare că nici nu mai există în acte standardele de calitate, astfel că producătorul și vânzătorul livrează orice cu pretenție de superior/calitatea I/extra/supercalifragilistic, iar instituțiile statului tac cu gingășia motivată de ce bănuiți.
Cândva, în piețe, existau producători agricoli, care ofereau alimente din producția proprie. Locul lor e luat în cea mai mare parte de diverși dubioși cu firme, intermediarii, care nu oferă bon fiscal și care nu ar avea ce să caute în piețe, la tarabă închiriată, nefiind producători. În aceste condiții nu poți negocia nici măcar un bănuț din preț, pentru că angajatul e pus de patron să plătească din banii lui dacă face ce se făcea într-o piață corectă și liberă, să negocieze. Trecem de la mafia intermediarilor din piețe cu avize pe ochi frumoși, pe uniforme, pe criterii etnice sau de șmecher cotizant la unii din primărie și ne oprim la afacerea suplimente alimentare. O afacere de miliarde, care nu vindecă nimic, cel mult ameliorează într-un stil ce aduce aminte de leacurile băbești și care nu se bazează pe studii, pe tratamente clinice și nu are nevoie de vize de publicitate. Orice aiureală poate fi livrată românului prin farmaciile care au uitat că vindeau cândva medicamente, iar farmacistul nu era atunci un agent ordinar de vânzări, cu cei 5 ani de facultate. Nu a existat, în 30+ ani, niciun interes din partea statului să facă ordine în mizeriile promovate agresiv în presă și care nu vindecă absolut nimic, câtă vreme și medicii primesc sponsorizări grase din partea big pharma, pe care le puteți căuta în declarațiile de avere și de interese ale celor cu funcții de conducere, ca să faceți legătura cu ce trebuie și ce prescrie medicul. Nevoia de standarde nu merge doar la nivelul economie și producție, avem nevoie de standarde și în viața de zi cu zi. Exemplu: ne conduc incapabili (primari, consilieri, parlamentari) care nu au, unii, liceul și bacalaureatul luat, pe motiv că așa alege poporul, dar poporul poate impune un nivel minim de școală și de experiență la orice prăpădit cu carnet de partid care vrea să ocupe funcții de execuție și să conducă oameni superiori lor, din punct de vedere intelectual. Vrem presă bună și corectă, dar de la nivelul om cu facultate, obligatoriu, am ajuns la nivelul 12 clase maximum și e ziarist, reporter, redactor. Vrem servicii de calitate la HoReCa, dar acceptăm ca oricine să ocupe niște funcții pentru care se cerea o specializare prin liceu sau facultate, în urmă cu decenii. Avem tot felul de universități care vând diplome și doctorate și cei care gestionează furtul intelectual uită că ei au trudit pentru diplomele lor, dar banii aduși de oamenii de la locurile cu taxe sunt mai dulci pentru că sunt în plus față de ce oferă statul pentru locurile fără taxă. Alte țări nu au locuri cu taxă la universități de stat, tocmai pentru a nu da prilej porcului bugetar să se bălăcească în balta în care sunt banii privați și acceptăm să se școlarizeze oameni care nu au luat bacalaureatul, căci e halucinant ca un individ care nu e în stare să ia în mai mulți ani bacalaureatul e capabil să meargă doi ani la o postliceală sanitară sau de alt tip și să treacă examenele, el neavând finalizate cum trebuie studiile liceale.
C. GHEORGHE
